Tribuna Romaneasca | Romanian Tribune - Ziarul românilor-americani editat la Chicago ??ISSN 1556-1135
Rolex own gem laboratories, experienced replica omega watches experts using the most advanced equipment control gem quality. These gems subsequently handed over to rolex daytona uk the company's internal stone setting masters, professional technology to enhance its natural luster. Rolex exclusive casting the insid,This new self-winding mechanical movement serves as masterpiece watches the pinnacle of watchmaking. This only has 14 patents movement, in precision, power reserve, shockproof, anti-magnetic, wear comfortable and reliable all respects is very good, perfect watches display of exquisite Rolex technology.
Tribune Romaneasca | Romanian Tribune
Tribuna Romaneasca | Romanian Tribune
An independent publication of:
Romanian-American Network Inc. (NFP-NGO)
The largest Romanian newspaper
in United States.
Ultima Editie Tiparita:
RomanianTribune - Prima Pagina - Editia 293
Din Editia Tiparita:
Newsletter:
Pentru a primi versiunea electronica a ziarului, introdu adresa de e-mail aici:
Aboneaza-te
Evenimente de la
inchiderea editiei tiparite
Ultimele Stiri de la
inchiderea editiei tiparite

Europa fata in fata cu propria-i istorie

De o vreme, Europa a hotarat sa nu se mai sinchiseasca de propriul ei trecut. In aceasta privinta, ca si in altele, Europa incearca sa imite America, patrie a unui popor care, ducand lipsa de amintiri colective, s-a constituit de la bun inceput in jurul ideii de viitor comun. Spre deosebire de natiunea americana, popoarele Vechiului Continent s-au definit, toate si dintotdeauna, nu pornind de la o idee comuna despre un viitor colectiv, ci pe baza unei memorii comune, insasi istoria lor. Specificitatea americana nu este aplicabila in Europa. Europenii pot fi dinainte siguri de esecul mimetismului lor: specificul american se bate cu intreaga cultura europeana cap in cap. De aceasta parte a Atlanticului, proiectele comune sunt desigur necesare. In jurul lor nu se va federa insa niciodata vreun popor nou. Sa nu ne facem iluzii. Ma gindesc mai ales la estul Europei. In fosta Iugoslavie ca si in fosta Uniune Sovietica, acest gen de fiasco a fost experimentat si trait in toata oroarea lui.

Se spune ca Europa trece printr-o criza politica. Criza noastra este, dupa parerea mea, nu de natura politica, ci de natura conceptuala. Europa a trimis la plimbare insasi ideea de limita, de zid despartitor, de restrictie protectoare. Ori, fara limite nu mai poti defini nici macar o notiune, ca sa nu mai vorbim de proiecte. In particular nu te mai poti defini nici pe tine insuti. Dind dovada de inconstienta, Europa a indraznit sa-si tradeze valorile, incepind chiar cu Logica, cea care ne permite sa gindim categoriile si, in fond, sa gindim pur si simplu. Astazi, cel putin in Franta, folosim cuvantul „logica” la tot pasul, spunind despre orice si oricine „ca se afla intr-o logica a… (ce doriti dumneavoastra: o logica a razbunarii, a prostiei, a lipsei de logica…)”.  E dovada clara ca in mintea concetatenilor mei cuvintul logica nu mai inseamna nimic.

O cetate in care orice e aplicabil la orice se prabuseste de la sine.

Cazul Matematicii corespunde perfect modelului unei astfel de cetati. Vrand sa cuprinda totul, edificiul acestei stiinte a fost la inceputul secolului XX pe punctul de a se surpa. Pentru a fi salvat, a fost nevoie de ziduri. Meritul de a le fi construit ii revine lui Bertrand Russell si altor patru-cinci logicieni. Daca am dat exemplul Matematicii, este pentru ca stiintele exacte sunt singurele care se dezvolta normal. In arta, in stiintele umane, in economie, ideologia si confuzia dintre valori paralizeaza tot ce le sta in pu-tere sa paralizeze.

Se vede cu ochiul liber ca ideea frantuzeasca despre laicitate este o separare, un zid — in cazul de fata, intre spatiul public si spatiul privat, intre puterea religioasa si cea vremelnica. Ori, daca ideea noastra despre laicitate a inceput sa ia apa, e de buna seama pentru ca am renuntat la frontiere (in primul rind la frontierele conceptuale) si prin urmare, incercam sa trisam. Daramati toate zidurile si va veti trezi nu intr-un spatiu al libertatii, ci intr-un impas. Este un adevar binecunoscut tuturor logicienilor si filozofilor demni de acest nume, nu in ultimul rand lui Karl Popper, marele teoretician al „societatilor deschise”.  Din pacate insa, teoriile sale sunt astazi deturnate. Europa se construieste in prezent nu dupa un plan comun, ci urmand o multitudine de proiecte incompatibile, o colectie de proiecte ce se exclud reciproc. Proiectul nostru se rezuma la vesnicul „nu cumva s-o mai repetam vreodata!”. E o privire un pic cam sumara asupra istoriei. De fapt, istoria a ridicat in fata noastra mereu aceleasi probleme, puse insa de fiecare data in termeni diferiti. Ba chiar, cateodata, in termeni opusi, inversati.

Europenii s-au hotarat sa nu se mai sinchiseasca de trecutul lor — poate numai pentru a se autoinvinui. In calitate de demni urmasi ai Vechilor Greci, ar trebui s-o stim: cuvantul „vina” e strict legat de Oedip. De altfel, ne aflam in plin scenariu oedipian. Tocmai vrand cu orice pret sa scapam de propriul nostru destin, ne azvarlim fara sa ne dam seama chiar in ghiarele lui.

Nota:
Textul de mai sus a fost scris (in franceza) la inceputul lui martie 2016, la cererea redactoarei sef a publicatiei Le Courrier du Parlement européen. Textul nu a mai aparut…
Nu sunt un cititor al Curierului Parlamentului european. Prin urmare, nu stiu daca doar euro-entuziastii sunt lasati sa se exprime in paginile acestei reviste, dar incep sa ma intreb…
Ma amuza sa constat ca, pina la proba contrara, e vorba de o cenzura — de altfel neasumata ca atare — din partea unui organ de presa presupus sa simbolizeze insasi democratia si pluralismul european.


Andrei Vieru - Contributors.ro

Trimite acest articol pe e-mail Tipareste acest articol
Cautare:
Gaseste un cuvant cheie folosind aceasta optiune:
Cauta in site
Pagina Principala | Despre Ziar | Publicitate | Programare Editii | Distributie | Abonamente | Redactie | Contact | Sponsori
© www.RomanianTribune.net