Vor scapa romanii de vize pentru intrarea in Statele Unite?

Romania, campioana respingerilor la vizele pentru SUA

Daca autoritatile de la Bucuresti isi vor face temele, romanii ar putea scapa de vizele pentru America peste doi ani. Pentru acest lucru, rata de respingere a cererilor trebuie sa scada de la 37,7% la 10%.

Mai mult de o treime din solicitarile de viza depuse de cetatenii romani sunt respinse de functionarii ambasadei SUA la Bucuresti. Motivele nu le sunt niciodata comunicate solicitantilor, insa o buna parte din acestia pur si simplu isi completeaza gresit formularele sau, din lipsa de informatii, nu aduc la interviu toate documentele si dovezile care l-ar putea convinge pe cel aflat de cealalta parte a ghiseului ca nu au motive sa ramana definitiv in SUA.

Probleme similare au fost semnalate si in alte tari central si est-europene. Ungaria si Letonia, de pilda, au organizat campanii publice de informare privind modalitatea de obtinere a vizelor SUA, actiuni ale caror rezultate au putut fi observate pe termen scurt. In numai doi ani, ratele de respingere a cererilor au scazut cu circa 50%.

Pana in prezent, eforturile Bucurestiului in aceasta privinta s-au concentrat pe plan extern. „In cursul anului 2007, Romania, impreuna cu alte sase tari central-europene si membre ale Uniunii Europene (Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Ungaria), s-a angajat intr-un contract de consultanta legislativa cu compania americana Dutko Worldwide. Scopul contractului a fost acela de a crea un profil vizibil al subiectului Visa Waiver in Congresul SUA, pentru a putea genera o decizie favorabila extinderii programului“, precizeaza Ilie Banica, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti. El spune ca Dutko Worldwide a fost angajata pentru sase luni, contractul incetand in luna septembrie 2007. Onorariul achitat de partea romana a fost de 30.513 dolari, „suma fiind identica pentru toate cele sapte tari participante la acest demers“.
In ceea ce priveste momentul in care americanii ar putea renunta la vize, Ilie Banica spune ca acesta depinde de specificul fiecarei tari. „Aceasta durata va fi de asemenea influentata si de modul in care, la nivelul UE, statele membre si Comisia Europeana vor decide sa abordeze dialogul cu Statele Unite pe acest subiect“, spune el. Nadia Crisan, managing director McGuireWoods Consulting Romania, fost secretar I al Ambasadei Romaniei la Washington, crede ca, daca se va respecta un ritm accentuat de scadere a ratei de respingere, „in 2010, realist, vom intra si noi in Programul Visa Waiver“.

Am putea scapa de vizele SUA in 2010. Decizia depinde de Washington, dar si de modul in care romanii vor invata sa se comporte la ambasada americana si sa completeze formularele corect.

„Este dificil pentru romani sa inteleaga de ce unii sunt tratati intr-un fel, iar ei sunt tratati in alt fel cand vine vorba despre vize. Vom lucra cu Guvernul roman asupra unor aspecte, pentru a vedea de ce rata respingerii vizelor este atat de ridicata (37,7%, cea mai mare in randul statelor UE - n.red.)“, spunea, saptamana trecuta, in timpul vizitei sale la Palatul Victoria, presedintele american George W. Bush.

Pana de curand, pentru ca o tara sa fie inclusa in programul Visa Waiver (de eliminare a obligativitatii vizelor SUA pentru cetatenii straini), principalele doua conditii erau existenta unor pasapoarte biometrice si o rata de respingere a cererilor de viza de sub 3%. In august 2007, acest prag a fost ridicat la 10%. Decizia a reprezentat o reusita a Coalitiei pentru Egalitatea Vizelor, constituita, in toamna lui 2006, de Romania, Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia, Ungaria si Lituania si, cel mai probabil, si a firmei de lobby angajate de cele sapte state. Dutko Worldwide, condusa de Sally Painter, o fosta reprezentanta a Departamentului de Comert din timpul administratiei Clinton, a semnat un contract de 210.000 de dolari pentru a organiza o campanie vizand eliminarea vizelor. Pana in prezent, trei membre ale Coalitiei (Cehia, Letonia si Ungaria) plus Estonia au semnat acorduri individuale de eliminare a vizelor, Lituania si Slovacia avand mari sanse sa intre si ele in curand in Visa Waiver.

„In cazul Romaniei, demersurile au inceput din 2006, prin constituirea Grupului de Prietenie si Sprijin pentru Romania in Camera Reprezentantilor a Congresului SUA si prin actiuni ale tuturor consulilor onorifici ai Romaniei. In ceea ce priveste pasapoartele biometrice, statul roman s-a miscat mult mai repede decat alte tari care sunt deja incluse in acest program. Problema o reprezinta numeroasele respingeri (ale cererilor de viza, n.red), multe fiind cauzate de erori de completare a formularelor“, dezvaluie Nadia Crisan, Managing Director McGuireWoods Consulting Romania, fost secretar I al Ambasadei Romaniei la Washington. Ea crede ca semnalele transmise de administratia americana cu prilejul intalnirilor dintre presedintele George W. Bush si Traian Basescu, respectiv Calin Popescu Tariceanu sunt bune si ca, in perioada urmatoare, este important sa vedem o scadere treptata a ratei de respingere. Numai in conditiile acestea putem vorbi de intrarea in programul Visa Waiver, „cel mai realist, probabil in 2010“.

O campanie de informare ar putea face minuni

Ambasada SUA la Bucuresti se abtine de la orice comentarii ori sfaturi, spunand doar ca „Guvernul Statelor Unite colaboreaza cu Guvernul Romaniei in aceasta privinta. Ambasada Romaniei din Washington lucreaza, in acest sens, impreuna cu agentiile corespunzatoare din cadrul Guvernului SUA si Congresul SUA“. Insa, am putea invata din experienta unor state aflate in aceeasi situatie cu a noastra. Letonia (ca si Ungaria), de exemplu, si-a diminuat rata de refuz a vizelor SUA cu circa 50% in doi ani, dupa o campanie publica de informare initiata de Ministerul Afacerilor Externe leton in colaborare cu ambasada SUA din Riga.

Bogdan Chirieac, analist de politica externa, a declarat pentru Capital ca principalul motiv pentru care Washington-ul refuza introducerea tarii noastre in programul Visa Waiver, si anume rata mare de respingere a vizelor, nu are o sustinere reala. „Pana nu demult, cetatenii romani din Germania si Austria ocupau primul loc in ceea ce priveste delincventa, din cauza ca majoritatea acestora lucrau la negru. In momentul in care nu au mai existat restrictii si s-au eliberat vize, situatia s-a schimbat. Probabil ca acelasi lucru se intampla si cu vizele pentru SUA“, este de parere acesta.

„Pana acum, oficialitatile de la Bucuresti nu au pus cu adevarat problema ridicarii vizelor pentru cetatenii romani la nivelul Administratiei Statelor Unite. Iar atata timp cat avem nevoie de vize, nu ne putem numi partener al SUA. Aceasta este adevarata relatie dintre Romania si SUA, dincolo de declaratii si gesturi de multumire fiindca trimitem militari in Afganistan, fara sa punem nici o conditie“, conchide Bogdan Chirieac.

PARTENERIAT FIRAV

In 2007, Romania a exportat in SUA marfuri in valoare de 593 de milioane de euro (2% din totalul exporturilor autohtone, Statele Unite ocupand locul 12 in topul destinatiilor de export) si a importat de 688 de milioane de euro (suma reprezinta 1,3% din totalul importurilor, iar SUA ocupa locul 17 in topul furnizorilor de produse catre tara noastra).
Din 1990 si pana la 31 decembrie 2007, americanii au investit, sub forma de aport la capitalul social al firmelor, 672 de milioane de euro in Romania (3,8% din totalul capitalului social subscris de persoane fizice si juridice straine). SUA ocupa locul sapte in clasamentul investitorilor straini.

VIZE CU TARAITA

Aproape 39.000 de romani au primit, anul trecut, vize SUA. Numarul lor este mai mic decat in 2006 (cand au fost emise 41.300 de vize) si aproximativ identic cu cel inregistrat in 2005. Circa 65% din vize au fost pentru turism si business, 16%, pentru „exchange visitors“, 12%, de tranzit si aproape 10%, pentru munca temporara. Rata de respingere a cererilor de viza din partea romanilor a fost, in 2007, cea mai mare din cadrul UE - 37,7%. Tot anul trecut, 2.100 de romani au emigrat in SUA (fata de 2.750 in 2006 si 3.106 in 2005).

Mona Scarisoreanu, Razvan Amariei, Mirona Hritcu - Capital