(continuare din numarul precedent)Dupa ce Iisus le-a spalat picoarele ucenicilor, Si-a luat hainele si S-a asezat la masa, pentru continuarea Cinei, de servire a Pastelui Iudaic, intai, le-a zis urmatoarea invatatura: „...Intelegeti ce v-am facut Eu? Voi Ma numiti pe Mine: Invatatorul si Domnul, si bine ziceti, caci Sunt. Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora; Ca v-am dat voua pilda, ca, precum v-am facut Eu voua sa faceti si voi. Adevar, zic voua: Nu este sluga mai mare decat stapanul sau, nici solul mai mare decat decat cel ce l-a trimis pe el. Cand stiti aceasta, fericiti sunteti daca le veti face“(Ioan 13,12-17). De aici rezulta inca o data, ca Domnul Iisus Hristos nu a venit sa I se slujeasca, ci EL sa slujeasca salvarea omenirii si sa-si dea viata pret de rascumparare pentru multi (cf. Matei 20,28).
Descoperirea lui Iuda vanzatorul. Dupa invataturile date mai sus, la masa Cinei, Iisus a zis o Scriptura, cu o proorocie mai dinainte, zicand:„...Cel ce mananca painea cu Mine a ridicat calcaiul impotriva Mea“ (Ioan 13,18). Ucenicii tot nu au inteles desi nu era prima data cand le vorbea de Iuda si atunci Iisus le-a zis direct: „Adevarat, adevarat zic voua ca unul dintre voi Ma va vinde!“ (Ioan 13,21). Atunci, ucenicii s-au uitat unul la altul nedumeriti! Petru i-a facut semn lui Ioan si i-a zis, care avea capul plecat pe pieptul lui Iisus, sa-L intrebe: cine este cel despre care vorbeste? Astfel Ioan la intrebat pe Iisus: „Doamne, cine este?“ Iisus i-a raspuns: Acela este, caruia Eu, intingand bucatica de paine, i-o voi da. Si intingand bucatica, a luat-o si a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. Si dupa imbucatura a intrat satana in el. Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, fa mai curand“ (Ioan 13,22-27). In continuarea prezentarii cronologice a Evanghelistul Ioan, zice: „Deci dupa ce a luat acela bucatica de paine, a iesit numaidecat. Si era noapte“ (Ioan 13,30).
Descoperirea lui Iuda vanzatorul o fac si ceilalti Evanghelisti, in timpul servirii Pastelui Iudaic, mai intai, zicand: Si pe cand mancau, Iisus a zis: „Adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde!“ (Matei 26,21; Marcu 14,18; Luca 22,21). Ce stire trista! Ce veste neasteptata! Dar este cu putinta asa ceva? Iisus sa fie vandut? De ce? Si pentru ce? Si cine s-a gandit la o fapta ca aceasta a vanzarii? Erau toate intrebari rascolitoare pe care nevinovatii ucenici si le puneau. Astfel: „Ei (ucenicii) intristandu-se foarte, au inceput sa-L intrebe fiecare: Nu cumva sunt eu, Doamne? Iar El, raspunzand, a zis: Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde“ (Matei 26,22-23; Marcu 14,19-20). Atunci „Si Iuda cel ce L-a vandut raspunzand a zis: Nu cumva sunt eu, Invatatorule? Raspuns-a lui: Tu ai zis“ (Matei 26,25).
Odata cu aceasta descoperire a lui Iuda, ca vanzator, atat din partea Domnului cat si din partea lui, Iisus i-a pronuntat si sentinta, prin Scriptura care zice: „Fiul Omului merge precum este scris depre El. Vai, insa, de omul acela prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela daca nu se nastea“ (Matei 26, 24; Marcu 14,21; Luca 22,22).
Mantuitorul Hristos a vorbit despre Iuda ca nu este curat inca cu mult timp inainte, cand le-a vorbit despre „painea vietii“ si despre impartasirea cu Trupul si Sangele Lui, cand multi dintre ucenici au plecat, si Petru a marturisit Dumnezeirea lui Iisus, iar Domnul a zis: „Le-a raspuns Iisus: Oare, nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Si unul dintre voi este diavol! Iar El zicea de Iuda a lui Simon Iscarioteanul, caci acesta, unul din cei doisprezece, avea sa-L vanda“ (Ioan 6,66-71). Aici se vedea deja ca Iisus este si Dumnezeu adevarat, pentru ca poate vesti dinainte ce se poate intampla. Iisus l-a ales si pe Iuda intre cei doisprezece pentru ca atunci era curat si nu se lasase pervertit de diavolul. Alegerea se intamplase cu trei ani, trei luni, si douazeci de zile inainte, cand Iisus si-a inceput lucrarea de propovaduire a Evangheliei. Pe parcursul celor trei ani Iuda inseamna ca nu a ramas credincios si asa a devenit pervertit de diavolul si lua din ce se punea in punga (cf. Ioan 12,6).
Incercarile lui Iisus de intoarcere a lui Iuda
Trist, dar adevarat, Iuda nu s-a trezit si nu s-a intors nici cand Domnul Iisus i-a spalat si lui picioarele, nici cand l-a decoperit, si nici cand i-a pronuntat sentinta: „Fiul Omului merge precum este scris depre El. Vai, insa, de omul acela prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela daca nu se nastea“ (Matei 26, 24; Marcu 14,21; Luca 22,22). Nici osanda rostita ca „Bine era de omul acela daca nu se nastea“, nici frica de osanda care il asteapta si nici stirea ca a fost descoperit nu l-a miscat, inima lui a ramas de piatra mai departe. A primit si bucatica de paine intinsa de Domnul cu sange rece. Nimic nu-l inspaimanta, nimic nu-l atinge spre sensibilitate pentru intoarcere din prapastia pierzarii, pentru ca Satana intrase in el, datorita pervertirii, incat pe buna dreptate Iisus i-a zis: „Ceea ce faci, fa mai curand“ (Ioan 13,27), ca sa se sfarseasca starea care devenea agitatoare pentru ceilalti ucenici, iar Iisus avea de implinit multe in seara aceea pentru mantuirea lumii si a fiecarui suflet in parte.
Toate acestea evidente dovedesc ca Domnul Iisus inca il iubea pe Iuda si cauta salvarea lui. Iuda a plecat pentru ca sosise momentul conspiratiei cand era asteptat de oamenii lui Caiafa. Deci, el a ramas mai departe cu inima impietrita si loial ofertei de vanzare a lui Iisus, care o facuse Miercuri, mai marilor arhierei, cand a plecat din casa lui Simon Leprosul din Betania, unde o femeie a turnat mir curat pe capul lui Iisus, si el a protestat: de ce nu s-a „dat saracilor“, la care Mantuitorul a raspuns: ca aceasta s-a facut spre inmormantarea Lui si pe saraci pururea ii au cu ei sa-i ajute (cf. Marcu 14,3-9).
Iata ce ne descopera despre oferta de vanzare a lui Iisus, din partea lui Iuda, Sf. Scripturi, zicand: „Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca sa-L vanda pe Iisus“ (Marcu 14,10). Plecarea lui Iuda pentru vanzarea Domnului a fost binevenita arhiereilor atunci, pentru ca ei chiar se adunasera in curte la Caiafa sa se sfatuiasca cum sa-L omoare pe Iisus. Ajuns Iuda Iscarioteanul la arhierei, i-a intrebat: „Ce voiti sa-mi dati si eu Il voi da in mainile voastre? Iar el s-au invoit cu ei pentru treizeci de arginti! Si de atunci cauta un prilej potrivit ca sa-L dea in mainile lor“ (Matei 26,15-16). Ce tradare si vanzare strigatoare la cer. Astfel ca, noaptea pacatului din capul lui Iuda, a ofertei vanzarii lui Iisus, a facut sa-l scoata tot noaptea de la Cina cea de Taina si sa mearga sa primeasca cei treizeci de arginti! „Deci dupa ce a luat acela bucatica de paine, a iesit numaidecat. Si era noapte“ (Ioan 13,30).
Dupa plecarea lui Iuda, in timpul noptii, de la Cina cea de Taina, lucrurile se vor desfasura pe doua planuri: Iuda va continua sa desavarseasca raul cu planul vanzarii lui Iisus, care va conduce la rastignirea si moartea Domnului, si la spanzurarea lui Iuda, cu marturisirea la aruncarea argintilor, zicand: „Am gresit vanzand sange nevinovat ....aruncand argintii in templu, a plecat si ducandu-se s-a spanzurat“ (Matei 27,3-5), iar Iisus va continua Cina cea de Taina si Sfanta cu cei unsprezece ucenici ramasi spre salvarea omenirii.
Instituirea Sfintei Liturghii la Cina cea de Taina
Odata cu plecarea lui Iuda atmosfera a inceput sa se linisteasca si iubirea dintre Mantuitorul si ucenicii Sai sa poata sa restaureze armonia pacii si a comuniunii cu Dumnezeu prin impartasirea cu Trupul si Sangele lui Iisus, sub forma painii si a vinului, prefacute, pentru ca Iisus i-a „iubit pana la capat“ (cf. Ioan 13,1), si le-a dat comuniunea Dumnezeiasca.
In aceasta atmosfera de pace divina, Domnul Iisus Hristos, instituie Sfanta Liturghie, pentru comuniunea Apostolilor cu Dumnezeu si a tuturor credinciosilor Lui, pana la a Doua Sa venire, procedand dupa Scripturile care ne descopera, astfel: „Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: Beti dintru acesta toti, Ca acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor“ (Matei 26,26-28; Marcu 14, 22-24; Luca 22,17-21). Painea nu mai era paine, pentru ca a fost prefacuta de Domnul prin binecuvantarea ei, in Trupul lui Hristos Iisus, iar vinul nu mai era vin, pentru ca a fost prefacut in Sangele lui Hristos Iisus, de catre Domnul. Astfel, in drept si adevar, Iisus Hristos, cand le-a dat ucenicilor la Cina cea de Taina a putut zice: „Luati, mancati, acesta este trupul Meu“ si „Beti dintru acesta toti, Ca acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor“ pentru ca erau cu adevarat Sfinte Taine ale comuniunii necesare cu Dumnezeu. De aceea le-a poruncit Mantuitorul zicand: „...Aceasta sa faceti spre pomenirea Mea“ (Luca 22,19;1Cor. 11,24). Din aceasta porunca a Domnului se vede de ce se savarseste de preoti Sfanta Liturghie pe Sf. Altare, care actualizeaza Cina cea de Taina a comuniunii credinciosilor cu Dumnezeu prin Sfintele Taine.
Atunci, ucenicii si-au amintit despre ce „paine a vietii“ in Trupul si Sangele Lui, le-a vorbit Iisus mai inainte lor si multimilor de oameni, cand le-a zis: „Eu sunt painea vietii. Parintii vostri au mancat mana in pustie si au murit. Painea care se coboara din cer este aceea din care, daca mananca cineva, nu moare. Eu sunt painea cea vie, care s-a pogorat din cer. Cine mananca din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe care Eu o voi da pentru viata lumii este Trupul Meu.
Iudeii se certau intre ei, zicand: Cum poate Acesta sa ne dea Trupul Lui sa-L mancam? Si le-a zis Iisus: Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sangele Lui, nu veti avea viata in voi. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica si Eu il voi Invia in ziua cea de apoi. Trupul Meu este adevarata mancare si Sangele Meu este adevarata bautura. Cel ce mananca Trupul Mei si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el. Precum M-a trimis pe Mine Tatal cel viu si Eu viez pentru Tatal si cel ce Ma mananca pe Mine va trai prin Mine.
Aceasta este painea care s-a pogorat din cer, nu precum au mancat parintii vostri mana si au murit. Cel ce mananca aceasta paine va trai in veac. Aceasta le-a zis pe cand invata in Sinagoga din Capernaum.“ (Ioan 6,48-59). Atunci multi au zis ca sunt grele cuvintele acelea de inteles, iar Iisus stiind in Sine cine gandeste astfel si nu crede, le-a zis: „...Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh si viata“ (Ioan 6,63).
Dupa aceasta descoperire sau veste mare si tainica, despre Painea Vietii si despre impartasirea cu Trupul si Sangele Lui, pe care Iisus a prezentat-o multimilor de oameni in Sinagoga din marele oras al vremii Caperanum, s-a intamplat urmatoarul lucru: „Si de atunci multi dintre ucenicii Sai s-au dus inapoi si nu mai umblau cu El“ (Ioan 6,66).
Atunci, Domnul i-a intrebat pe cei doisprezece: „Deci Iisus a zis celor doisprezece: Nu vreti si voi sa va duceti ? Simon Petru I-a raspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vietii celei vesnice. Si noi am crezut si am cunoscut ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.“ (Ioan 6,67-69). Iar cu alta ocazie cand Iisus i-a intrebat pe Apostoli: cine zic oameni ca este El? Petru a raspuns: „Raspunzand Simon Petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu. Iar Iisus raspunzand i-a zis: Fericit esti Simone, fiul lui Iona, ca nu trup si sange ti-a descoperit tie aceasta, ci Tatal Meu, Care este in ceruri“ (Matei 16,16-17).
Deci, nu trup si sange omenesc descopera omului cele dumnezeiesti, ci Dumnezeu din ceruri. Si fericit a fost Petru ca nu a plecat atunci si nici ceielalti apostoli la fel, ci au avut rabdare sa treaca noaptea neintelegerii unui lucru mare si sa vina o zi in viitor cu Lumina divina cand vor intelege ceea ce predica Iisus. Si iata, ca a venit vremea, la Cina cea de Taina, cand Domnul Iisus a intins mana spre painea ce o prefacuse in Trupul Sau, zicand: „Luati, mancati, acesta este trupul Meu.“ Si apoi spre paharul cu vin care il prefacuse in Sangele Sau, zicand: „Beti dintru acesta toti, Ca acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor“ (Matei 26,26-28). Atunci, Petru si ceielalti ucenici si-or fi amintit despre ce Trup si Sange al Sau a vorbit Iisus, inainte, ca Il va da pentru viata omenirii si au inteles si s-au iluminat din comuniunea divina.
Despre Cina cea de Taina, in care Domnul a instituit sau a asezat pana la a Doua Lui venire savarsirea Sfantei Liturghii, i-a descoperit si Sf. Ap. Pavel, care zice: „Caci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat si voua: Ca Domnul Iisus, in noaptea in care a fost vandut, a luat paine, Si multumind, a frant si a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu care se frange pentru voi. Aceasta sa faceti spre pomenirea Mea. Asemenea si paharul dupa Cina, zicand: Acest pahar este Legea cea noua intru Sangele Meu. Aceasta sa faceti ori de cate ori veti bea, spre pomenirea Mea. Caci ori de cate ori veti manca aceasta paine si veti bea acest pahar, moartea Domnului vestiti pana cand va veni“ (1Cor.11,23-26).
Nimic nu putea fi mai mult, mai mare ori mai inalt sub Soare, sa se fi dat de Iisus ucenicilor si celor ce vor crede in El pana la a 2-a Sa venire, la Cina cea de Taina, ca Insasi comuniunea divina cu El pentru viata aceasta si pentru viata vesnica, dupa cum a zis: „Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica si Eu il voi Invia in ziua cea de apoi. Trupul Meu este adevarata mancare si Sangele Meu este adevarata bautura. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica si Eu il voi Invia in ziua cea de apoi. Trupul Meu este adevarata mancare si Sangele Meu este adevarata bautura. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el“ (Ioan 6,54 56).
Astfel, se infaptuieste minunea pentru prima data in acesta lume: sa ai ceea ce iubesti, sa te unesti cu El, sa te hranesti cu El, sa te contopesti intr-unul singur, si sa fii cu totul schimbat in dragostea lui Iisus cea vie si sa traiesti in veci. Cum a zis Mantuitorul: „...Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea“ (Ioan 7,37), si daca flamanzeste cineva sa vina la Iisus si ii va da „painea vietii“ (cf. Ioan 6,51). Sa vina la Biserica la Sf. Liturghie unde se dau aceste daruri dumnezeiesti credinciosilor lui Dumnezeu in Sfanta Treime, prin lucrarea Sfantului Duh in Sfanta Liturghie, precum am vazut mai sus.
Din marea Cuvantare de despartire a lui Iisus la Cina cea de Taina
Porunca iubirii. „Porunca noua va dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul“ (Ioan 13,34). Prin porunca Iubirii, Mantuitorul stabileste legatura adevarata intre ucenicii si intre credinciosii Sai pana la sfarsitul veacurilor. Pilda de iubire este Iubirea Lui prin care viata si-a pus-o pentru prieteni Sai: „Mai mare mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai.“ (Ioan 15,13). Ori Iisus si-a dat viata Sa pentru toti credinciosii Sai din toate timpurile istorice.
Prin legatura iubirii ne identificam ca ucenici ai Domnului Iisus: „Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii“ (Ioan 13,35). Iar in alta parte Scriptura ne descopera ca: „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, caci Dumnezeu este iubire“ (1Ioan 4,8).
(continuare in numarul viitor)
Preot Paroh Aurel Sas
Biserica Ortodoxa Romana Sf. Gheorghe
Las Vegas, Nevada