A fost mai bun Oprescu decat Blaga? Nu se poate sustine. In compensatie, putem spune ca, la fel ca si in fotbal, in politica nu castiga intotdeauna cel mai bun. Blaga a intrat in campanie cu un program mai bine conturat si oricum, continuand logic programele predecesorilor Basescu si Videanu. In timp ce prezenta lui Oprescu la primarie prefigureaza nu numai o confruntare surda cu Consiliul General, dar si o schimbare de prioritati, Blaga ar fi adus, probabil, mai putina tensiune politica si o mai mare dorinta de a trece repede la fapte - pentru a convinge cetatenii, in perspectiva alegerilor generale din toamna, ca au de facut alegerea buna. In mod sigur, programul lui Blaga ar fi putut fi mai repede aplicat decat cel al lui Oprescu. Victoria lui Oprescu este in principal una a votului negativ. Multi au votat impotriva partidelor in general, gandindu-se ca au in fata un candidat care chiar lupta cu „sistemul ticalosit“, un fel de Traian Basescu intors pe partea cealalta. Un mare numar de PSD-isti au votat impotriva PSD si al lui Geoana, dorind sa pedepseasca astfel o anumita „deviere spre dreapta“ a partidului. Multi soferi vor fi votat impotriva lui Videanu. Unii liberali au votat impotriva lui Basescu. Si, probabil, ceva alegatori cu vederi de dreapta s-au gandit sa-i dea o lectie unui Traian Basescu si unui PD-L prea siguri pe ei si, ca atare, prea infatuati, amintind mai degraba de PSD-ul lui Nastase decat de promisiunile lui 2004. Un numar de frustrari si de revolte individuale s-au adunat intr-un electorat eterogen, care si-a gasit in Oprescu un candidat de conjunctura. De aceea in aceasta confruntare nu au contat nici programele, nici prestatia personala.
Va reprezenta Oprescu interesele cetatenilor Bucurestiului? N-as paria pe asta. Doctorul ar face o miscare politica de mare forta daca maine ar veni in fata cetatenilor cu un decont amanuntit al cheltuielilor de campanie, pana la ultimul leu. Cu donatori, cu beneficiari, cu ordine de plata, cu facturi, cu tot. Sunt 99 la suta convins ca nu o va face. Independenta lui Sorin Oprescu - de va fi existat vreodata cu adevarat - s-a topit duminica seara. Oprescu are nevoie de o coalitie in Consiliu, unde sunt exact reprezentantii partidelor pe care le-a blamat atat. Va urma, mai mult ca sigur, o armonizare a intereselor care au trimis la Primarie si in Consiliu pe unul si pe ceilalti. Despre asta este vorba. Pentru cei care inca mai viseaza am o veste proasta: in politica nu exista independenti si nici lupi singuratici. Bucurestiul va ramane terenul marilor confruntari avand in substrat interese imobiliare uriase sau fonduri ametitoare investite in lucrari de infrastructura. Orasul va continua sa fie disputat de firme de constructii, dezvoltatori imobiliari ori prestatori de servicii publice - o confruntare din care cetateanul va lipsi. Iar Sorin Oprescu va fi parte in aceasta confruntare sau nu va fi deloc.
Oprescu va fi un al doilea Basescu? Niciodata. Oprescu nu are in spate nici trecutul lui Traian Basescu, nici legenda personala a acestuia, nici structurile politice de care actualul presedinte a fost si este sustinut. Saltat in scaunul de primar de o suma de nemultumiri foarte diverse, Oprescu nu intruneste sustinerea fara rezerve nici macar a unui singur partid. Nici chiar a PSD. In anii 2000-2004, Traian Basescu avea sustinerea ferma a PD si a PNL, a celor mai importante segmente din societatea civila si se bucura de cel putin simpatia unor cancelarii occidentale, care il vedeau o buna alternativa la coruptul sistem patronat de Adrian Nastase. Traian Basescu a venit la primaria Capitalei cu scopul politic declarat de a rasturna puterea PSD-ista. Oprescu nu a formulat un asemenea program, si nici nu va mai avea succes cu un asemenea discurs. Cetatenii Bucurestiului asteapta azi de la el administratie locala si nimic altceva. Vremurile s-au schimbat. Si nici macar nu este sigur ca Basescu va fi invins in alegerile prezidentiale - de va fi invins - tot de un politician antisitem. Exista deja strategi care cauta un contracandidat aflat la antipozi cu actualul presedinte: cu un background diplomatic, obisnuit al reuniunilor internationale, cu un profil intelectual mai bine conturat si cu un discurs mai constructiv. Oprescu este departe de acest portret robot. Se schimba raportul de forte pe scena politica? Nu tocmai. Ideea partidului prezidential, care sa castige alegerile cu o majoritate absoluta nu s-a spulberat, asa cum declara, la cald, presedintele PSD Mircea Geoana. Inca de la alegerile europarlamentare din decembrie s-a vazut clar ca alianta PD-PLD, actualul PD-L, nu are capacitatea de a-si adjudeca mai mult de 50% din voturi. Infrangerea lui Vasile Blaga, oricat de surprinzatoare ar parea, nu schimba cu nimic situatia. In continuare, orice varianta de compromis in vederea viitoarei majoritati guvernamentale ramane deschisa. Alegerile parlamentare din aceasta toamna se joaca fara un favorit cert. Se schimba ceva in politica PD-L? Ar trebui. Cu putine zile inainte de turul doi, presedintele Basescu lansa teoria unui posibil guvern minoritar. Desigur, este doar o teorie. Ar mai trebui sa vedem si altceva: de exemplu, ca presedintele a scazut mult tonul atacurilor la adresa PNL. Chiar daca nu o recunoaste, PD-L este acum in cautare de prieteni si, incetul cu incetul, aceasta se va vedea - sau va trebui sa se vada - si in conmportamentul public al partidului. Desigur, intrebarea este daca PD-L - si aici trebuie sa-l includem si pe presedintele Basescu! - mai are resurse de negociere cu vreun partener de pe scena politica, dupa tot ce s-a intamplat in ultimii trei ani. A destructurat PNL. A incercat acelasi lucru cu UDMR, prin sustinerea grupului radical, insa cu mult mai putin succes. PC, fara de care n-ar fi putut constitui majoritatea in 2004, este deja „solutia imorala“. Relatiile cu PSD sunt proaste - poate cu exceptia unui grup din jurul lui Mircea Geoana si a din ce in ce mai insignifiantului „grup de la Cluj“. Cine va mai risca sa mearga inca odata cu PD, in aceste conditii? Ei bine, in politica nu trebuie sa spui niciodata „niciodata“, insa pentru aceasta trebuie sa aiba loc cateva schimbari in PD-L. Schimbari de discurs si cateva sacrificii de cadre. Pentru a-si putea gasi aliati, PD-L nu mai poate fi ce-a fost. Dar ramane de vazut daca si electoratul sau va accepta asta.
Ovidiu Nahoi (Adevarul)