„Semaforul anticoruptie este rosu la politicieni”

Tergiversarea in parlament a dosarelor fostilor ministri si lipsa vointei politice pentru continuarea luptei anticoruptie sunt principalele nemultumiri ale Monicai Macovei in legatura cu starea justitiei romanesti.

Ea a vorbit pentru „Adevarul" despre perceptia sa asupra activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, dar si despre deciziile Curtii Constitutionale care ar fi zadarnicit munca procurorilor in ceea ce priveste demascarea unor infractiuni savarsite la nivel inalt.

Fosta titulara a portofoliului justitiei crede ca DNA isi face treaba, fapt ce va fi consemnat si in Raportul de tara al Comisiei Europene, document a carui publicare a fost anuntata pentru miercuri.

„Ma astept la critici privind presiunea si deciziile politicului pentru a opri anchetele impotriva politicienilor", spune Monica Macovei.

Ea sustine ca, in timpul mandatului sau, s-a intamplat „un lucru nemaivazut in Romania" – independenta procurorilor si absenta oricarei influente politice in anchetarea demnitarilor acuzati de coruptie. Macovei este, insa, de parere ca, in perioada urmatoare, din cauza dosarelor de coruptie si a fraudelor „cu nume mari", aflate in curs de cercetare, lupta politicului impotriva procurorilor va continua.

„Cei cercetati vor incerca sa scape fara a ajunge la judecarea fondului, a vinovatiei sau nevinovatiei lor, pe baza de probe", a mai spus Monica Macovei.

Adevarul: Care credeti ca sunt motivele pentru care lupta impotriva coruptiei nu da rezultate in Romania, desi cadrul legislativ necesar a fost creat in timpul mandatului dvs. prin pachetul de reformare a Justitiei?

Monica Macovei: Lupta impotriva coruptiei politice a dat rezultate foarte bune la nivelul anchetelor. DNA a anchetat si a trimis in judecata politicieni de rang inalt pentru prima data in Romania. De la inceput vreau sa spun ca niciodata nu le-am spus procurorilor pe cine sa cerceteze si pe cine nu.

Si nici presedintele Traian Basescu nu mi-a spus vreodata cine sa fie sau nu cercetat. Niciodata. Aceste anchete au fost tocmai rezultatul independentei procurorilor si a absentei oricarei influente politice. Lucru nemaivazut in Romania.

Procesele de coruptie au fost tergiversate

O parte din aceste dosare s-au blocat insa la judecatori, anume acelea in care inculpati erau fosti ministri. Judecatorii de la ICCJ nu au judecat aceste procese pe fond, ci le-au tot amanat. In unele din dosarele mentionate mai sus, s-au dat termene in care nu s-a intamplat nimic peste un an de zile.

Dupa ce au tras de timp, inculpatii politicieni, care au fost ministri in guvernul trecut, au sesizat Curtea Constitutionala solicitand sa li se aplice si lor imunitatea prevazuta pentru ministri in functie, respectiv sa nu poata fi cercetati fara aprobari speciale.

Curtea Constitutionala a decis ca fostii ministri ar fi discriminati daca nu ar beneficia si ei de imunitatea actualilor ministri. Gresit. Imunitatea ministrilor in functie este justificata, in tarile in care exista, de necesitatea de a evita ca luarea unei decizii politice de catre un ministru in functie sa fie influentata de o eventuala cercetare penala bazata pe plangeri motivate politic. Fostii ministri nu mai iau decizii politice, deci nu exista niciun motiv sa fie protejati.

Unii judecatori s-au temut

S-au emis opinii potrivit carora procurorii nu ar fi intocmit in mod corespunzator dosarele fostilor ministri...

Urmatorul pas in blocarea dosarelor a fost decizia Curtii Constitutionale si a judecatorilor ICCJ care au avut aceste dosare. Acestia au decis ca actele de ancheta facute inainte de obtinerea aprobarii de cercetare a fostilor ministri sunt nule si deci trebuie refacute de catre procurori; refacute nu pentru ca era ceva gresit la ele, ci pentru ca nu exista avizul de urmarire penala, desi aceasta cerinta nu exista in lege la data anchetarii fostilor ministri si a trimiterii lor in judecata.

Aceasta decizie este profund gresita, pentru ca niciodata regulile de procedura nu se aplica retroactiv. Acest principiu de drept, clar si respectat pana acum, nu s-a mai aplicat in cazurile cu politicieni: regula de procedura introdusa de Curtea Constitutionala, cea a unui aviz de cercetare, se aplica retroactiv, astfel ca dosarele au fost trimise inapoi la procurori, desi acestia au respectat legea. In opinia mea, judecatorii care au luat aceste decizii nu au actionat independent; de frica sau din alte motive.

Carte de vizita

S-a nascut la 4 februarie 1959, la Bucuresti.

A lucrat ca procuror intre anii 1983 si 1997.

A obtinut diploma de „Master of Law" in Drept Constitutional Comparat la Universitatea Statului New York (1992-1994).

Procurorul general Nicolae Cochinescu a dispus, in noiembrie 1996, un control al activitatii Monicai Macovei, sanctionand-o disciplinar pentru nesolutionarea unor dosare ce i-au fost repartizate.

Demisioneaza din functia de procuror in 1997 si se inscrie in Baroul Bucuresti, profesand ca avocat pana in 2004.

Este numita ministru al justitiei la 29 decembrie 2004, fiind sustinuta ca independent de catre PD si presedintele Traian Basescu.

Pleaca din guvern in aprilie 2007, dupa remanierea Cabinetului Tariceanu si eliminarea PD din Executiv.

Cand justitia „egala pentru toti" sau lupta impotriva coruptiei ajunge la politicieni si la prietenii lor, se opreste. Semaforul este rosu!
Monica Macovei, fost ministru al justitiei

Niciodata nu le-am spus procurorilor pe cine sa cerceteze si pe cine nu. Si nici presedintele Traian Basescu nu mi-a spus vreodata cine sa fie sau nu cercetat. Niciodata.
Monica Macovei, fost ministru al justitiei

Credeti ca procedura obtinerii aprobarii parlamentului pentru cercetarea fostilor ministri se justifica sau a fost creata doar pentru a complica lucrurile?

A fost o noua decizie uluitoare a Curtii Constitutionale de a stabili ca, daca fostii ministri cercetati sunt si parlamentari, este necesara aprobarea parlamentului. Asa au ajuns dosarele in parlament, unde regula este: „Azi este el cercetat, maine s-ar putea sa fiu eu, deci trebuie sa fim solidari cu parlamentarul cercetat, spre binele nostru".

Aceeasi regula s-a aplicat si cand Camera Deputatilor a respins cererea de perchezitie pentru Adrian Nastase. Va reamintesc si faptul ca votul este secret, ceea ce impiedica populatia sa vada cum au votat „alesii" trimisi in parlament. Dupa cum am vazut, dosarele zac acum in parlament. Ca o comparatie, in tarile in care se cer astfel de aprobari, acestea se dau de regula in cateva ore sau in maximum cateva zile (ex. Germania, Belgia etc.).

Prin urmare, aceste dosare au fost oprite din cursul justitiei de politicieni, care se lupta din toate puterile sa scape de judecata. Ceea ce vedem astazi in Romania este lupta majoritatii clasei politice impotriva unei „justitii egale". Cand justitia „egala pentru toti" sau lupta impotriva coruptiei ajunge la ei si la prietenii lor, se opreste. Semaforul este rosu!

Procurorii au dosare de coruptie cu nume mari

In plus, daca va uitati la apartenenta politica a politicienilor trimisi in judecata sau aflati in curs de cercetare, o sa vedeti ca sunt atat din partidele aflate la putere, cat si in opozitie.

Mai exista o categorie de dosare, unde inculpatii (trimisi in judecata) nu sunt fosti sau actuali ministri si/sau parlamentari, dar sunt politicieni, administratori, primari, magistrati, politisti. Acestea sunt in fata instantelor de judecata. Si in aceste dosare se tot dau termene, dar sa speram ca se vor finaliza cu verdicte de fond.

Unele s-au finalizat cu condamnari.

Sunt si dosare de coruptie si fraude cu nume mari aflate in curs de cercetare la procurori. De aceea, lupta politicului impotriva procurorilor va continua, pentru ca cei cercetati vor incerca sa scape fara a ajunge la judecarea fondului, a vinovatiei sau nevinovatiei lor, pe baza de probe.

In parlament regula e „azi este el cercetat, maine s-ar putea sa fiu eu, deci trebuie sa fim solidari cu parlamentarul cercetat, spre binele nostru"
Monica Macovei,
fost ministru al justitiei

Legi promovate in timpul mandatului

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea privind organizarea judecatoreasca.

Legea privind statutul magistratilor.

Cele trei legi au fost adoptate in urma procedurii de asumare a raspunderii guvernamentale.

Legea nr. 90/15 aprilie 2005, in virtutea careia orice fost ministru putea fi anchetat pe baza dreptului comun, fara avizul parlamentului.

Proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, institutie care are ca scop controlarea averilor demnitarilor.

„Politicul se teme de DNA"

Cum apreciati activitatea DNA, in conditiile in care Directia a fost criticata pentru eficienta scazuta (din 400 de dosare doar aproximativ 20 au fost solutionate)?

DNA este extrem de eficienta raportat la scopul pentru care a fost creata: sa ancheteze coruptia si frauda, la nivel inalt si mediu. Asta inseamna ca trebuie sa prioritizeze dosarele si sa se concentreze pe dosarele mari, fie cu politicieni (pentru ca ei au puterea si iau decizii care ne afecteaza pe toti), fie cu pagube mari. Asta le-a spus Comisia Europeana, asta au facut si asta fac. Si asta cere si populatia. Cifrele acestea nu spun nimic si nici nu precizeaza la ce perioada se refera.Evident, de cand exista, DNA a solutionat mult mai multe dosare.

Ce anume ii lipseste DNA pentru a avea un randament mai ridicat?

DNA are un randament ridicat raportat la scopul pentru care a fost creata. Nu ii lipseste nimic din punct de vedere tehnic, desi ar trebui spus ca Guvernul Tariceanu i-a micsorat bugetul si a modificat legi ca sa le ingreuneze probatoriul. Dar este sub presiunea politicului care se teme.

 

Considerati ca recomandarea Comisiei juridice a Camerei Deputatilor si publicarea referatului procurorilor in „cazul Nastase" pe pagina web a institutiei vor influenta in mod negativ Raportul Comisiei Europene pe Justitie?

Recomandarea Comisiei juridice a Camerei Deputatilor arata Europei si lumii ca politicenii din majoritatea partidelor romanesti vor sa blocheze anchetarea politicienilor. In mod firesc, asta ar trebui reflectat in raportul Comisiei Europene din iulie, pentru ca arata lipsa vointei politice pentru continuarea luptei anticoruptie.

Una dintre criticile care vi se aduc este aceea ca ati fi pus procurorii sub comanda politica prin numirea lor la propunerea ministrului justitiei, si nu a CSM. A fost un pas inainte in reformarea Justitiei sau unul inapoi?

A fost categoric un pas inainte, care a adus o responsabilitate clara in aceste numiri sau revocari. Ministrul justitiei, care face propuneri de numire sau revocare, raspunde pentru ceea ce face si poate fi demis. CSM, dimpotriva, este un organ colectiv care adopta decizii prin vot secret si care nu poate fi tras la raspundere pentru nimic din ceea ce face.

O caracteristica a unui sistem democratic este posibilitatea tragerii la raspundere a celor care iau decizii. Aceasta regula se aplica unui ministru, dar nu se aplica in cazul CSM.

Cei care se afla in vizorul DNA sustin acum faptul ca sunt victime ale adversarilor politici, invocand efectele masurii enuntate mai sus. Cum comentati acest lucru?

Ei spun asta ca sa nu raspunda pe fondul acuzatiilor. Aceasta este apararea publica cea mai simpla, pentru ca nu trebuie sa dovedeasca nimic, fac doar afirmatii. Uitati-va la ce au facut dupa ce au fost trimisi in judecata. Au evitat din rasputeri sa fie judecati si sa primeasca un verdict. Atitudinea asta spune multe despre lipsa lor de integritate si lipsa de respect fata de egalitatea in fata legii.

Care credeti ca vor fi criticile cuprinse in Raportul Comisiei Europene pe domeniul Justitiei?

In ultimul raport al Comisiei Europene s-au constatat intarzieri la toate masurile, cu exceptia activitatii DNA, care a fost laudata. Ma astept la constatari similare, iar in plus la critici privind presiunea si deciziile politicului pentru a opri anchetele impotriva politicienilor.

In cazul in care vi s-ar oferi portofoliul Justitiei intr-un viitor guvern l-ati mai accepta?

Nu fac proiectii de viitor.

Nu fac proiectii de viitor in legatura cu acceptarea unui nou mandat de ministru al justitiei
Monica Macovei, fost ministru al justitiei