900 de euro pe an pe cap de locuitor - atat inseamna
finantarea institutiilor publice centrale. Nota de plata este achitata,
insa, doar de companii si de cele sase milioane de salariati si
liber-profesionisti.
Doua sute saizeci de salariati, de la presedinte si consilierii sai
la portari si stenodactilografe. Un sediu de cateva mii de metri
patrati, pentru care trebuie platite facturile la energie electrica,
apa ori incalzire. Masini pentru care trebuie cumparat combustibil,
musafiri de rang inalt pentru care se organizeaza receptii fastuoase,
frecventele deplasari in strainatate si lista ar putea continua. In
2008, Palatul Cotroceni va avea cheltuieli de 29,2 milioane de lei
(putin peste opt milioane de euro), 27,5 milioane din acesti bani
provenind de la contribuabili. Adica circa 1,25 lei sau 33 de eurocenti
pe cap de roman. De doua ori mai putin decat il costa Casa Alba pe
fiecare american sau Palatul Elysée pe fiecare francez si de nu mai
putin de treisprezece ori mai putin decat scoate din buzunar fiecare
italian pentru presedintia de la Roma.
La prima vedere, suma alocata lui Traian Basescu si subalternilor
sai nu e mare. Daca insa luam in calcul diferentele dintre Romania si
tarile din Vest in ceea ce priveste PIB per capita si bugetul public,
ne-am putea schimba parerea. Dar adevarata problema nu este ca
Presedintia SUA consuma, pe cap de locuitor, doar de doua ori mai mult
decat Cotroceniul, in conditiile in care bugetul per capita al Statelor
Unite este de 6,5 ori mai mare decat al Romaniei. Problema este ca
exista la Bucuresti institutii publice care consuma fonduri mult mai
mari decat cele alocate Presedintiei, fara ca impactul acestor
cheltuieli asupra vietii romanilor sa le justifice.
Serviciul Roman de Informatii este, de departe, campionul acestei
categorii. SRI are alocat, in 2008, un miliard de lei de la bugetul de
stat, la care se adauga 320 de milioane de lei din imprumuturi externe.
Serviciul de Telecomunicatii Speciale a primit si el 335 de milioane de
lei de la buget, iar Serviciul de Informatii Externe s-a multumit cu
215 milioane (mai mult de jumatate din suma va fi cheltuita pe
salarii). Nici angajatii Serviciului de Protectie si Paza nu se pot
declara nemultumiti: ei vor primi salarii, sporuri si prime in valoare
bruta de 91 de milioane de lei in acest an - cam 4.500 de lei pe cap de
sepepist. Mai trebuie spus ca suma reprezinta cam doua treimi din
bugetul total al institutiei, de 155 de milioane de lei.
„E greu de stiut exact ce cuprind bugetele acestor institutii, data
fiind natura activitatii lor. E posibil ca unele achizitii sau
investitii importante sa creasca temporar ponderea cheltuielilor
serviciilor de informatii in PIB“, arata Sorin Ionita, directorul de
cercetare al Societatii Academice Romane. El mai afirma ca, pentru a
avea o imagine clara, ar fi nevoie sa stim ce pondere au in total
bugetele unor institutii similare din alte tari.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) va cheltui aproape 350 de
milioane de lei din banii contribuabililor, o cincime din fonduri fiind
dedicata „sprijinirii organizatiilor minoritatilor nationale“ sau
„finantarii unor programe si proiecte interetnice si de combatere a
intolerantei“, alte 79 de milioane de lei avand ca (vaga) destinatie
„alte servicii in domeniile culturii, recreerii si religiei“. „Sora“
SGG, Cancelaria Primului Ministru, are la dispozitie 412 milioane de
lei din banii de taxe si impozite. O parte importanta a acestor fonduri
(52 de milioane de lei) va fi dedicata unor campanii de „comunicare,
informare publica si promovare a imaginii si intereselor romanesti
peste hotare“, alte 54 de milioane de lei fiind alocate Comitetului
Olimpic si Sportiv Roman, se arata in Legea Bugetului.
Desi incaseaza abonamente de la 5,6 milioane de posesori de
televizor din Romania , plus bani seriosi din reclamele difuzate (numai
pentru meciurile de la Euro 2008 se estimeaza ca au intrat in conturi
intre patru si cinci milioane de euro), Societatea Romana de
Televiziune mai primeste, anul acesta, 215 milioane de lei de la stat.
Circa jumatate din suma va fi alocata chiriei pentru statii si circuite
de emisie, terestra si prin satelit, 62 de milioane de lei avand ca
destinatie „constructii“, iar 52 de milioane de lei, „mobilier si
aparatura birotica“. O situatie aproximativ similara se inregistreaza
la Societatea Romana de Radio. SRR va primi in acest an 133 de milioane
de lei, aproape toata suma fiind virata catre Societatea Nationala de
Telecomunicatii, drept contravaloare a serviciilor de emisie asigurate.
Ministerul Sanatatii va consuma, in 2008, cam trei miliarde de lei
de la bugetul de stat si din credite externe. Adica circa 142 de lei pe
cap de roman (la care se adauga alti 776 de lei per capita - bugetul
asigurarilor de sanatate). In total, cheltuielile sistemului public de
sanatate finantate de contribuabili ajung la peste 900 de lei pentru
fiecare locuitor. Urmeaza, la mare distanta, cu 12 miliarde de lei din
bani publici (circa 552 de lei per capita), Ministerul Educatiei. Lista
continua cu ministerele Apararii, Transporturilor si Internelor.
Fiecare cetatean al Romaniei plateste cate 370-380 de lei pe an (in
total, 1.127 de lei) pentru armata, pentru infrastructura rutiera,
feroviara, aeriana si navala, respectiv pentru politie, jandarmerie si
pompieri.
Cei mai risipitori, cei mai zgarciti
La
cealalta extrema se afla institutii care traiesc cu maruntis. Fiecare
roman plateste, anual, 8 bani pentru finantarea Consiliului Economic si
Social, 16 bani pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revolutionarilor, 26 de bani pe an pentru Autoritatea Nationala pentru
Supravegherea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, 36 de bani
pentru Agentia Nationala de Integritate, 74 de bani pentru Autoritatea
Electorala Permanenta (aici fiind incluse si subventiile acordate
partidelor politice) sau 83 de bani pentru functionarea agentiei de
presa Rompres. De asemenea, in 2008, fiecare roman va scoate din
buzunar 25 de bani pentru Avocatul Poporului, 34 de bani pentru
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, 55 de bani pentru
Consiliul National al Audiovizualului si 67 de bani pentru Consiliul
pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Indiferent de cat de mult sau de cat de putin ne costa, institutiile
trebuie judecate in primul rand prin prisma eficientei. „Evident ca la
cate nevoi si probleme are Romania, banii nu sunt suficienti. In
acelasi timp, desi putini, ei nu sunt utilizati astfel incat sa fie
produs maximul de efect“, spune analistul economic Daniel Daianu. El
arata ca nu exista solutii miraculoase pentru eficientizarea cheltuirii
fondurilor publici. „Sunt, insa, quick-fix-uri (remedii fixe si rapide
- n.red.), cum ar fi cresterea gradului de colectare, introducerea de
taxe noi sau reducerea sumelor alocate unui domeniu pentru a le creste
pe cele destinate altor sectoare“, adauga Daianu.
Camera Deputatilor si Senatul au fost, de-a lungul anilor, in
atentia publicului pentru cheltuielile aparent inutile sau exagerate
facute (autovehicule de lux, televizoare cu ecran panoramic sau aparate
de coafura). Insa si alte institutii au avut de dat explicatii pentru
cheltuielile de aceeasi natura. Sunt celebre cravatele de 200 de RON
bucata cumparate de Romsilva sau ATV-urile de 24.000 de euro
achizitionate de APIA. Nici Transporturile nu au fost ocolite de
controverse. Ultimele sunt legate de schimbarea din mers a solutiei
tehnice pentru taluzarea autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de la pamant
la balast, care ar urma sa coste 25 de milioane de euro in plus, si de
faptul ca pe cateva din segmentele de cale ferata reabilitate cu sute
de milioane de euro se circula cu viteze chiar mai mici decat inainte
de modernizare.
370 de lei. Atat costa anual, pe cap de locuitor,
politia, jandarmeria, pompierii, politia de frontiera, serviciile de
urgenta si serviciile de pasapoarte, permise si inmatriculari auto
CAT CONSUMA LIDERII LUMII OCCIDENTALE
Presedintia Italiei are in acest an un buget de 235 de milioane de
euro. Familia regala britanica primeste un buget de 50 de milioane de
euro anual, insa criticii spun ca aceasta cheltuieste in realitate 225
de milioane de euro. In Franta, bugetul Palatului Elysée este, in 2008,
de 35 de milioane de euro, iar Casa Alba beneficiaza de 300 de milioane
de dolari
0,08 lei - este contributia anuala a fiecarui roman
la bugetul uneia dintre cele mai ieftine institutii centrale, Consiliul
Economic si Social
CULTURA, fiica vitrega a bugetului de stat
Ministerul Culturii si Cultelor are unul dintre cele mai mici bugete
din Guvern (953 de milioane de lei, din care mai bine de o treime se
duc spre domeniul cultelor). Academia Romana primeste si ea 294 de
milioane de lei, iar alte organisme similare (Institutul Cultural
Roman, CNA si Academia Oamenilor de Stiinta) au la dispozitie 65 de
milioane de lei. Toate aceste bugete, impreuna, nu il egaleaza pe acela
al SRI.
TRANSPORTURILE
Ministerul
care are in grija autostrazile, drumurile nationale, caile ferate,
porturile si aeroporturile va cheltui in 2008 aproape zece miliarde de
lei (spre trei miliarde de euro). Peste 80% din suma provine de la
platitorii de taxe si impozite si din credite contractate de la
institutii financiare din strainatate (380,10 lei este contributia
medie pe cap de locuitor). Alte circa 1,660 miliarde de lei sunt
fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana (prin programele ISPA,
FEDER sau FC).
Cam
1,25 miliarde de lei vor fi alocate subventiei pentru CFR, alte 250 de
milioane de lei subventionarii Metrorex, 804 milioane de lei vor fi
platite ca dobanzi la creditele deja contractate, iar 955 de milioane
de lei vor fi utilizate pentru a rambursa unele imprumuturi externe.
Aproape 800 de milioane de lei vor fi destinate intretinerii si
dezvoltarii infrastructurii rutiere.
EDUCATIA
Invatamantul,
cercetarea si activitatile dedicate tinerilor, iata unde se duc o mare
parte a taxelor si impozitelor pe care le platim. Cu nu mai putin de
552,35 lei, atat ar trebui sa contribuie, in 2008, fiecare roman la
bugetul Ministerului Educatiei. Desi beneficiaza de cele mai multe
fonduri (peste patru miliarde de euro), institutia nu aloca salariilor
decat 12% din acestea.
SERVICIILE SECRETE
SRI
are prevazut pentru acest an un buget mai mare decat al ministerelor
Culturii, de Externe, Comunicatiilor sau IMM-urilor. Cele 1,344
miliarde de lei (aproape 400 de milioane de euro) pe care le va cheltui
serviciul in 2008 echivaleaza cu 62,20 de lei pentru fiecare cetatean
al Romaniei. Cam 10% din aceasta suma este destinata platii pensiilor
fostelor cadre ale institutiei.
Si
situatia financiara a SIE este suficient de confortabila - 215 milioane
de lei de consumat in perioada ianuarie-decembrie 2008. Generozitatea
bugetara vizavi de serviciile de informatii este usor de criticat, in
conditiile in care rezultatele concrete ale celor doua institutii sunt
greu, daca nu imposibil de apreciat si cuantificat.
PROTECTIA SOCIALA
Doua
treimi din bugetul de circa patru miliarde de euro al Ministerului
Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (reprezentand cea mai mare
contributie din acest an, 616,80 de lei pe cap de roman) vor merge
catre actiuni de asistenta sociala: 350 de milioane de euro pentru
persoanele cu handicap, 1,75 miliarde de euro catre sistemul de pensii,
150 de milioane de euro pentru ajutorul de incalzire, 1,3 miliarde de
euro pentru ajutoare sociale.
PRESEDINTIA
Administratia
Prezidentiala este, cu o cheltuiala anuala de 1,25 lei pe cap de
locuitor, una dintre cele mai cuminti institutii publice centrale in
ceea ce priveste comportamentul financiar. Mai mult de 40% din bugetul
de 29 de milioane de lei (adica 12,6 milioane de lei) reprezinta
cheltuieli de personal. Intretinerea Palatului Cotroceni va ajunge, in
2008, la un milion si jumatate de lei (circa 125.000 de lei pe luna, de
cateva sute de ori mai mult decat pentru un apartament).
1,34
milioane de lei vor fi cheltuite in acest an pe iluminat si incalzire,
iar 200.000 de lei vor costa apa, canalizarea si salubritatea.
Institutia prezidentiala va cumpara, de asemenea, carburanti,
lubrifianti si piese de schimb pentru autoturisme, in valoare de
720.000 de lei, iar facturile de telefonie, internet si curierat vor
atinge 532.000 de lei. In ceea ce priveste deplasarile presedintelui si
ale subalternilor sai, acestea vor reprezenta 2,1 milioane de lei.
PALATUL VICTORIA
Cancelaria
Primului Ministru are la dispozitie cam 490 de milioane de lei pentru
acest an (adica de circa 16 ori mai mult decat Presedintia). 412
milioane provin din fonduri publice, restul fiind din surse proprii.
Destinatia banilor: 52 de milioane de lei pentru campanii de imagine in
strainatate, 54 de milioane de lei pentru Comitetul Olimpic si Sportiv
Roman, 70 de milioane de lei pentru „finantarea programelor sportive
realizate de structurile sportive de drept privat“.
La
randul sau, Secretariatul General al Guvernului are un buget de 426 de
milioane de lei (344 de milioane de la bugetul de stat, 78 de milioane
de lei din fonduri externe nerambursabile, in marea majoritate obtinute
prin programe de finantare ale Uniunii Europene, si trei milioane de
lei din venituri proprii). SGG finanteaza, printre altele, Institutul
pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale (4,6 milioane de
lei) si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea
Achizitiilor Publice (8,2 milioane de lei).
TVR
In
2007, TVR a avut venituri de 522 de milioane de lei, insa a terminat
anul cu un deficit de 29 de milioane de lei (circa opt milioane de
euro). Desi a incasat circa 292 de milioane de lei din taxa TV si circa
73 de milioane de lei din publicitate, plus alte cam 150 de milioane de
la bugetul de stat, televiziunea publica nu a reusit sa obtina profit.
Anul acesta, TVR va primi 215 milioane de lei de la stat (9,95 lei pe
cap de roman) si se estimeaza ca va incasa din taxa si din reclame cel
putin 400 de milioane de lei.
JUSTITIA
Ministerul
Justitiei va avea in 2008 un buget de 1,658 miliarde de lei (spre
jumatate de miliard de euro). Peste 96% din acesti bani vor veni de la
bugetul de stat sau din credite externe, reprezentand o contributie de
73,90 lei pe cap de locuitor, iar aproape jumatate din ei va fi
destinata achitarii salariilor judecatorilor si grefierilor.
Separat,
Ministerul Public va avea si el 511 milioane de lei (sau circa 150 de
milioane de euro) drept buget, 80% din fonduri fiind alocate
cheltuielilor de personal (cu alte cuvinte, salariilor procurorilor).
Razvan Amariei - Capital