Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut vineri, 22 august
a.c., la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa in care a prezentat
concluziile vizitelor de lucru in regiunea Marii Negre recent incheiate.
„Buna ziua!
Voi v-ati intors azi-noapte de la Istanbul. Sunteti obositi? In orice
caz, va multumesc pentru stoicismul cu care ati rezistat turneului de
doua zile in jurul Marii Negre si pentru corectitudinea cu care ati
transmis informatiile.
Despre ceea ce se intampla in jurul Marii Negre se va mai vorbi mult,
eu mi-am propus ca astazi sa fac o informare publica legata de
evaluarea la sfarsitul acestui turneu, evaluarea noastra va continua si
ea va fi transmisa in cursul saptamanii viitoare catre sfarsit si
Presedintiei franceze, partenerilor nostri din Uniunea Europeana si
aliatilor nostri din NATO. Motivul pentru care am facut aceasta
deplasare a fost legat de nevoia de a avea o analiza exacta, legata de
impacul evenimentelor din Georgia asupra regiunii si implicit asupra
Romaniei.
Am plecat de la cateva premise, in primul rand noi anticipam de mult
posibilitatea unor astfel de evenimente, in al doilea rand in frontiera
de est a Romaniei se afla Republica Moldova, tara care are pe
teritoriul ei un conflict inghetat in Transnistria. In al treilea rand
am dorit sa avem o evaluare legat de viabilitatea proiectelor
energetice europene in situatia creata. Sigur, pe parcursul declaratiei
am sa lamuresc si cateva elemente care au fost mai mult sau mai putin
intelese, spre exemplu exista speculatii in numele cui am facut acest
turneu, cu mandat de la Uniunea Europeana, cu mandat de la NATO, cu
mandat, nu, cu mandatul Presedintiei Romaniei. Romania este extrem de
interesata de propria ei securitate si de ce se intampla in regiunea
Marii Negre, intamplari sau evenimente care pot avea impact direct si
pe securitatea Romaniei si asupra dezvoltarilor economice in mod
deosebit cele de ordin energetic.
Daca privim zona in care am facut deplasarea, tarile in care am facut
deplasarea vom constata cateva lucruri importante, in primul rand
Moldova are pe teritoriu conflict inghetat. Azerdbaidjanul are pe
teritoriu conflict inghetat Nagorno-Karabach. Georgia are pe teritoriu
doua conflicte inghetate: cel din Osetia dezghetandu-se brusc, dar mai
are si Abhazia. Ucraina are probleme de prezenta a flotei militare ruse
de la Marea Neagra la Sevastopol si problemele deja anuntate de
autoritatile de la Moscova legate de Crimeea. In sfarsit, Turcia este
in opinia noastra tara care alaturi de Romania are potential sa
gestioneze si sa garanteze securitate in regiunea Marii Negre.
In ceea ce priveste evaluarea evenimentelor din Georgia apreciem ca
actiunea armatei georgiene a fost pe teritoriul national, chiar daca
s-a bazat pe o evaluare eronata a situatiei din Osetia si din regiune.
De asemenea, apreciem ca reactia partii ruse a depasit simpla nevoie de
securizare a prezentei trupelor de mentinere a pacii in Osetia de Sud.
O concluzie a deplasarii, care a fost enuntata si in cateva conferinte
de presa, este ca, in momentul de fata, prioritatea este stabilizarea
regiunii, stabilizarea conflictului din Georgia si punerea in aplicare,
in litera si spiritul sau, a acordului de incetare a focului intre
Federatia Rusa si Georgia.
Aici, se pot face comentarii cu privire la interpretarea diferita a
unor prevederi ale acordului de incetare a focului, pe care o da
Tbilisi si Moscova si de asemenea interpretare diferita pe care o da
chiar comunitatea internationala. Comentariul nostru aici este ca
interpretarile diferite vin exact din formularea textului, text care
lasa libertatea unei interpretari mai largi a timpului de retragere a
fortelor Federatiei Ruse de pe teritoriul Georgiei. Avand in vedere
climatul foarte tensionat din regiune, cuvantul de ordine trebuie sa
fie prudenta, a tuturor liderilor politici, atat in relatiile
bilaterale dintre statele din regiune, cat si in relatia cu Georgia si
Federatia Rusa. O concluzie desprinsa din discutiile cu toti sefii de
stat si de guvern a fost ca evenimentele nu pot pune sub semnul
intrebarii integritatea teritoriala a Georgiei, care, in final, trebuie
respectata.
In ceea ce priveste Georgia, exista trei elemente care trebuie
solutionate si cu sprijinul comunitatii internationale. Primul este
legat strict de comunitatea internationala, care trebuie sa reactioneze
in continuare in acordarea unui ajutor umanitar consistent, destinat
intregului teritoriu al Georgiei, teritoriului oficial. Deci,
transmiterea de ajutoare la Tbilisi trebuie sa puna guvernul in
situatia de a acorda ajutoare pe intreg teritoriul national al
Georgiei, chiar si in zonele enclavate, acolo unde este cazul. In
discutiile cu sefii de stat si de guvern din regiunea Marii Negre din
cele cinci tari pe care le-am vizitat, a rezultat ca toti sunt de acord
ca Actul final de la Helsinki care defineste conceptul de integritate
teritoriala, suveranitate, de inviolabilitate a frontierelor, trebuie
sa fie documentul si conceptul de baza pe care sa se discute despre
conflictele inghetate.
Am concluzionat in urma discutiilor cu sefii de stat ca mecanismele de
mentinere a pacii din Transnistria, din Abhazia, din Osetia de Sud, din
Naghorno-Karabah nu sunt mecanisme care sa duca la solutionarea
problemelor de integritate teritoriala, ci sunt doar mecanisme de
mentinere si perpetuare a unor conflicte. De aici concluzia ca
mecanismele trebuie inlocuite si parerea noastra, punctul de vedere al
Romaniei este ca Uniunea Europeana trebuie sa se implice prin sistemul
PESA legat de politicile europene de securitate si aparare - asta
inseamna PESA - in solutionarea conflictelor inghetate. Mecanismele
actuale s-au dovedit ineficiente, s-au dovedit doar un mijloc de a
mentine tensiunea si de a o creste pana la punctul de explozie.
Din discutiile cu sefii de stat, dincolo de realitatea ca trebuie sa
primeze actul final de la Helsinki, am concluzionat ca, in ultimii ani,
mascat, se utilizeaza conceptul de drepturi colective pentru
minoritati, utilizat ca instrument de destructurare a unor state. O
spun cu toata responsabilitatea si vreau sa-i asigur pe romani ca
niciodata Romania nu va fi partenera la destructurarea altor state in
baza conceptului nelegitim de drepturi colective pentru minoritati.
Minoritatilor trebuie sa li se asigure drepturi individuale, drepturi
la a-si pastra limba, la cultura, accesul la functii in stat, in
structurile politice accesul la dezvoltarea propriei culturi dar, in
nici un caz, teritorii.
Daca se va continua pe linia sustinerii drepturilor colective pentru
minoritati cel putin Balcanii, Regiunea Marii Negre, dar si o buna
parte din Europa, ca de altfel si Federatia Rusa, pot avea probleme
mari de integritate teritoriala si de securitate a propriilor natiuni
in anii urmatori. Aceasta practica, inceputa cu Kosovo, trebuie
stopata. Trebuie sa primeze actul final de la Helsinki.
In cursul deplasarii am vazut ca au existat niste speculatii cu privire
la discutiile din Ucraina si as vrea sa le clarific. De asemenea, as
vrea sa clarific o chestiune legata de Insula Serpilor, pentru ca tot
suntem la discutii despre o oarecare instabilitate. Am vazut in presa
ca se afirma faptul ca Romania ar fi deschis un proces prin care
revendica Insula Serpilor. Cred ca presa romana trebuie sa scrie foarte
corect legat de actiunea Romaniei, actiunea Romaniei la Haga a fost
deschisa impotriva Ucrainei pentru delimitarea Platoului Continetal al
Romaniei in Marea Neagra. Iar contenciosul este legat de masurarea
Platoului Continetal de la Insula Serpilor sau dupa criterii ale
delimitarii Platoului Continental in functie de litoral, de coasta.
Deci Romania nu are un proces in care revendica Insula Serpilor, ci
delimitarea Platoului Continental, de buna seama din interese
economice.
In ceea ce priveste Canalul Bastroe - o alta problema in contencios
care, de asemenea, nu a fost discutata, ca, de altfel, si chestiunea
procesului de la Haga, legat de Insula Serpilor - va pot spune ca pe
data de 15.08.2008 Ministerul de Externe a primit o notificare din
partea Guvernului Ucrainean prin care suntem informati ca a fost
stopata etapa a doua de constructie a canalului Bastroe. Deocamdata
luam de bun ceea ce ni s-a transmis. Acestea sunt niste corectii care
trebuiau facute pentru corecta informare a populatiei, dar si a presei.
Mergand mai departe - trecand de cele ce mi s-a parut a fi posibil sa
fie facute publice, legat de pozitia noastra, de concluziile acestei
deplasari - as merge pe al doilea element de interes al turneului care
a fost o evaluare cu privire la posibilitatea continuarii proiectelor
energetice pe care le vizeaza Romania si Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste proiectul Nabucco, concluzia analizei facute si cu
ceilalti sefi de stat si de guvern din regiune este ca proiectul nu
este periclitat de evenimentele din Georgia.
As face mentiunea ca interventia rusa in Georgia nu a vizat
infrastructurile energetice. Dimpotriva, parerea este ca a existat o
grija pentru protejarea acestora, chiar daca, spre exemplu, prin
distrugerea unui pod probabil ca obiectiv militar, s-a blocat
aprovizionarea portului Poti cu titeiul adus cu garniturile de tren din
Kazahstan. Dar infrastructuri de transport de genul oleoducte, conducte
de gaze nu au fost afectate si nici periclitate.
Acest lucru ne-a facut sa tragem concluzia ca proiectul Nabucco este
viabil in continuare, dar viabilitatea lui depinde chiar de cei care
doresc realizarea proiectului, pentru ca, in momentul de fata, nu este
semnat inca acordul interguvernamental intre statele care vor detine
actiuni pe gazoductul Nabucco si, de asemenea, nu s-au realizat
contractele cu furnizorii; ca poate fi construit gazoductul, dar
trebuie sa mai ai si furnizori.
In discutiile cu prietenii nostri din jurul Marii Negre, am
concluzionat ca Nabucco poate fi aprovizionat cu gaze din Azerbaidjan,
Turkmenistan, Iran, Irak, Egipt. Problema este sa se semneze acordul
interguvernamental si sa se realizeze contractele cu furnizorii.
De asemenea, proiectul PO – conducta de titei Constanta Trieste – este
exact in aceeasi situatie. Exista titei care sa fie tranzitat catre
Europa, catre Italia, catre centrul Mediteranei, daca vreti, dar nu
sunt realizate acordurile interguvernamentale.
Un alt element pe care l-am analizat, de data aceasta cu Turcia, numai,
a fost OCEMN-ul, cea mai consistenta, cea mai puternica organizatie
regionala de la marea Neagra. Aici analiza noastra este ca poate fi un
blocaj politic, avand in vedere ca si Georgia si Federatia Rusa sunt
membri OCEMN. Din discutiile cu ministrul de externe de dupa incheierea
truneului am concluzionat ca ar fi potrivit sa incercam in urma
consultarii cu statele membre sa incercam convocarea unei intruniri
extraordinare a OCEM la nivelul sefilor de stat, dar ramanand in
atributiile si obiectivele OCEM care nu sunt legate de securitate ci
pot fi foarte bine legate de problematica energetica.
De asemenea, decizia noastra a fost sa acceleram procesul de
participare la operatiunea Black-Sea Harmony este o initiativa a
Turciei pentru care noi pana acum catva timp am fost retinuti, ea
implica forte navale destinate asigurarii unei patrulari eficiente in
Marea Neagra pentru a se preveni actele de terorism, traficul ilegal de
armament si droguri, de asemenea care vizeaza neproliferarea armelor de
distrugere in masa. Acestea sunt obiectivele operatiunii Black-Sea
Harmony si decizia pe care am luat-o a fost sa acceleram procedurile
pentru ca si Romania sa intre in aceasta operatiune cu fortele sale
navale. Speram sa fim in masura spre sfarsitul saptamanii sa avem
definitivat un document care sa vizeze nu numai elementele pe care vi
le-am prezentat, el ar urma sa vizeze realitati strategice ale
regiunii, nevoia echilibrelor de forte in regiune pe care sa-l
transmitem atat statelor membre ale Uniunii Europene, cat si statelor
membre NATO ca evaluare a Romaniei. Repet, nu ne-a cerut nimeni un
asemenea raport, dar consideram ca Romania, stat riveran la Marea
Neagra, stat interesat de regiune, are obligatia sa-si transmita
punctul de vedere si nu sa primeasca puncte de vedere de la state cu
frontiere la Atlantic sau mai stiu eu pe unde. Avem obligatia sa
contribuim la adoptarea unor solutii corecte pentru regiune. Acestea au
fost cele ce consider ca trebuiau sa fie comunicate public in acest
stadiu.
Va multumesc mult! Va doresc un weekend placut! ”
Departamentul de Comunicare Publica
22 August 2008
www.presidency.ro
http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=