Seful statului a apreciat ca, desi Georgia a
actionat eronat in conflictul din Caucaz, Federatia Rusa a facut mai
mult decat sa-si apere fortele sale militare dislocate in Osetia.
Prezentand concluziile turneului sau fulger - de numai 48 de ore - in
cinci tari (Ucraina, Republica Moldova, Republica Azerbaidjan, Georgia
si Republica Turcia), vineri, intr-o declaratie de presa sustinuta la
Palatul Cotroceni, seful statului roman a criticat deopotriva Federatia
Rusa, dar si Georgia pentru razboiul inceput in urma cu trei saptamani.
Presedintele
Romaniei a apreciat ca “actiunea armatei Georgiei a fost pe teritoriul
national chiar daca s-a bazat pe o evaluare eronata”, dar si ca “armata
rusa a depasit simpla actiune de securizare a trupelor din Osetia de
Sud”. Traian Basescu a dat asigurari ca razboiul dintre Georgia si
Federatia Rusa nu a pus in pericol proiectele energetice din zona (un
gazoduct si un oleoduct).
Seful statului a subliniat ca Romania “a atras atentia de mai mult timp asupra pericolului conflictelor inghetate”.
Folosindu-se
de ocazia oferita de “dezghetarea” conflictului dintre Tbilisi si
Moscova, presedintele Romaniei a spus totodata pe un ton ferm si apasat
ca practica acordarii de drepturi colective pentru minoritati “trebuie
sa inceteze!”. Zilele urmatoare, Traian Basescu a promis ca va trimite
atat la Uniunea Europeana, cat si la Organizatia Tratatului
Atlanticului de Nord concluziile vizitelor sale in cele cinci tari,
alaturi de o evaluare a situatiei din regiune.
Presedintele a
explicat faptul ca a vizitat cele cinci state in primul rand pentru ca
toate au pe teritoriile lor nationale conflicte inghetate, iar “Romania
este interesata de securitatea zonei”. Traian Basescu a explicat ca a
avut mandat pentru aceste vizite nu din partea UE sau a NATO, ci din
partea “Presedintiei Romaniei”. In opinia sa, desi are si ea conflicte
etnice pe teritoriul national, “Turcia, alaturi de Romania, are
potentialul sa genereze si sa garanteze securitate in zona Marii Negre”.
Seful
statului a spus ca, “in momentul de fata, prioritare sunt stabilitatea
regiunii”, dar si “punerea in aplicare in litera si spiritul sau a
Acordului de incetare a focului”. Cu o discreta ironie, Traian Basescu
a remarcat ca acestui text i se da o “interpretare diferita la Tbilisi
si la Mosocova”, dar “chiar si in comunitatea internationala”. Seful
statului nu s-a dat inapoi de la critici voalate la adresa acordului
negociat de presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, aratand ca
“interpretarea diferita vine chiar din text, care lasa un timp mai mare
pentru retragerea trupelor Federatiei Ruse”.
Parerea sa si a
omologilor sai din tarile vizitate a fost ca acum “cuvantul de ordine
este prudenta atat din partea oamenilor politici, cat si in relatiile
bilaterale, dar si in relatiile cu Rusia si Georgia”. Concluzia majora
a discutiilor cu omologii sai a fost ca evenimentele din Caucaz “nu pot
pune sub semnul intrebarii integritatea teritoriala a Georgiei, care
trebuie respectata”. Alaturi de ceilalti sefi de state din tarile
vizitate, Traian Basescu a ajuns si la alte concluzii: “1. Comunitatea
internationala trebuie sa acorde ajutoare de urgenta pentru intregul
teritoriu national al Georgiei chiar si in zonele enclavate acolo unde
este cazul. 2. Actul final de la Helsinki care defineste conceptul de
integritate teritoriala, suveranitate si inviolabilitate a frontierelor
este documentul si conceptul de baza pe care sa se discute despre
conflictele inghetate. 3. Mecanismele de mentinere a pacii din
Transnistria, Abhazia si Nagorno Karabah sunt mecanisme de perpetuare a
unor conflicte”. Ca sa fie mai clar, presedintele Romaniei nu a ezitat
sa afirme ca aceste mecanisme “trebuie inlocuite”, iar Uniunea
Europeana “trebuie sa se implice prin sistemul PESA in solutionarea
conflictelor inghetate”.
Seful statului a denuntat faptul ca,
“in ultimii ani, mascat, se utilizeaza conceptul de drepturi colective
pentru minoritati ca mecanism de destructurare a unor state”. Traian
Basescu a continuat pe acest subiect: “Vreau sa ii asigur pe romani ca
Romania nu va fi partenera la destructurarea unor state pe baza
conceptului de drepturi colective pentru minoritati”. Presedintele a
explicat ca este adeptul acordarii de drepturi nu pe criterii
teritoriale, fiind insa un sustinator al dreptului de pastrare a
culturii si traditiilor minoritatilor. Parerea sa a fost ca, “daca se
va continua pe linia drepturilor colective pentru minoritati, cel putin
Balcanii, regiunea Marii Negre si Federatia Rusa pot avea probleme mari
de integritate teritoriala si de securitate a propriei natiuni”.
Aratand din nou ca “trebuie sa primeze Actul final de la Helsinki”,
seful statului a insistat ca “aceasta practica inceputa cu Kosovo
trebuie stopata!”.
Traian Basescu a vrut sa elimine
speculatiile cu privire la posibila existenta a unor conflicte chiar
ale Romaniei cu Ucraina pe tema Insulei Serpilor si a canalului
Bistroe. Plecand de la precizarea insistenta ca “Romania nu revendica
la Haga retrocedarea Insulei Serpilor”, seful statului roman a explicat
faptul ca “actiunea Romaniei la Haga a fost deschisa impotriva Ucrainei
pentru delimitarea platoului continental al Romaniei in Marea Neagra”.
Dupa cum a adaugat presedintele Romaniei, “contenciosul” cu Ucraina se
refera la “masurarea” platoului continental, de la Insula Serpilor sau
in functie de zona de coasta (litorala). “Nu revendicam Insula
Serpilor, dar revendicam delimitarea platoului continental, de buna
seama din motive economice”, a insistat Traian Basescu.
Nici in
privinta canalului Bistroe nu exista un conflict, MAE roman primind,
conform informatiilor furnizate de presedinte, “o notificare din partea
Ucrainei prin care suntem instiintati de stoparea etapei a doua de
amenajare a canalului Bistroe”. Pe un ton neutru, Traian Basescu a spus
ca “luam deocamdata de bun ce au transmis” ucrainenii. El a dat astfel
o replica unei stiri a agentiei de presa Reuters in care, prin citarea
unui “purtator de cuvant guvernamental” ucrainean - fara sa i se dea
numele -, se arata ca la Kiev nu se stia nimic despre notificarea
primita la MAE cu privire la canalul Bistroe.
In ultima etapa
a turneului sau, impreuna cu omologul lui turc, Abdulah Gul, dar si
anterior la Baku, cu cel azer, Ilham Alyev, Traian Basescu a ajuns la
concluzia ca proiectul gazoductului Nabucco “nu este periclitat de
evenimentele din Georgia”. Mai mult, presedintele Romaniei a remarcat
ca “interventia Rusiei in Georgia nu a vizat infrastructura”, ci chiar
s-a constatat “o protejare a acesteia”, cu exceptia distrugerii unui
pod prin s-a blocat asigurarea cu titei a terminalelor din portul Poti,
titei adus din Kazahstan cu camioanele-cisterna pe cale rutiera.
Criticand
voalat incetineala punerii in aplicare a proiectului Nabucco, seful
statului roman a aratat ca sunt documente inca nesemnate de statele
care detin actiuni, dar ca nici nu au fost stabilite contractele cu
furnizorii de gaze, care ar putea fi preluate din Azerbaidjan, Iran,
Irak, Egipt ori din Turkmenistan. Si oleoductul se afla in aceeasi
situatie, dupa cum remarca presedintele.
Traian Basescu a spus
ca in Turcia a discutat si despre o reuniune extraordinara a OCEMN la
nivelul sefilor de stat. Conform promisiunilor sale, Romania va
accelera procedurile pentru a i se alatura Turciei la forta speciala de
lupta impotriva terorismului si a traficurilor ilegale in Marea Neagra.
Intr-un gest aproape unicat, seful statului nu a mai criticat
presa pentru atitudinile sale, spunand un incredibil “multumesc pentru
corectitudinea” informatiilor transmise cu prilejul turneului sau in
cele cinci state.
Cristian Oprea - Cotidianul