Afaceri cu blazon pe domeniile castelelor private

Circa 30 de familii nobiliare maghiare si-au primit pana in prezent inapoi vechiul castel sau casa, estimeaza Béla Haller, presedintele Fundatiei Castellum, care acorda asistenta juridica fostilor proprietari de castele. Fundatia numara in jur de 200 de membri, cam 85% din acestia provenind din Romania.

In 2003, fundatia Transylvania Trust a concesionat castelul Bánffy de la Bontida pentru 49 de ani, in vederea realizarii Centrului de Specializare in Domeniul Patrimoniului Construit, care va functiona in cladirea Miklós. „Costurile pentru refacerea ansamblului trec de 21 de milioane de euro. In ultimii zece ani, s-au cheltuit circa sase milioane de euro pentru refacerea castelului“, spune Bete Iren, responsabil tehnic in cadrul Transylvania Trust. In prezent, activitatea comerciala se desfasoara numai in cafeneaua culturala, dar fundatia intentioneaza sa infiinteze un centru de conferinte si un hotel in cladirea principala. Momentan, doar 20% din edificiu este restaurat, iar activitatea este sezoniera, instalatia de incalzire urmand sa fie realizata la o data ulterioara. „Partea utilizabila din castel este plina in proportie de 75% in weekenduri“, completeaza Bete Iren.

O poveste interesanta o are castelul Zabola din apropierea Brasovului, detinut inca din secolul XVI de familia maghiara Mikes. „Acest castel ne-a fost confiscat in 1949. Abia in 1997 am reusit sa-l recuperam, dar spitalul de psihiatrie care functiona acolo a fost mutat opt ani mai tarziu. Evident ca nu au platit chirie in toti acesti ani“, isi aminteste Gregor Roy Chowdhury-Mikes, fiul contesei si unul dintre actualii proprietari ai castelului. Potrivit estimarilor familiei Mikes, renovarea proprietatii (parcul si cladirile) va costa intre sase si zece milioane de euro. Imobilele utilizabile, precum Casa Masinilor, au destinatie hoteliera, iar anul viitor, familia intentioneaza sa extinda capacitatea prezenta si sa amenajeze un boutique-hotel de lux. „Casa Masinilor este vizitata in general de straini, dar si de familii tinere din Capitala. Castelul in sine nu a fost inca renovat si momentan nu este locuibil. Anul viitor, insa, vom renova si o alta anexa, Vila Noua, o cladire de 1.200 mp, ceea ce ne va permite sa realizam o facilitate turistica de lux“, spune Roy Chowdhury-Mikes.

Cazarea la castelul Zabola costa 100 de euro pe noapte, in pret intrand si micul dejun, iar pentru atragerea de clienti exista colaborari cu mai multe companii. Printre acestea, boutique-hotelul Rembrandt din Bucuresti, cele doua entitati trimitandu-si reciproc clienti. Familia incearca acum sa recupereze si cele 400 de hectare de padure confiscate. Potrivit autoritatilor, circa 85 de hectare vor trece drept despagubiri la Fondul Proprietatea, valoarea estimata a terenurilor fiind de aproximativ 85 de milioane de euro.

In Moldova, palatul Sturdza de la Miclauseni, detinut de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, a inceput sa fie restaurat in 2004, „cu o finantare de la Banca Mondiala, in valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei“, spune preotul Constantin Sturzu, purtator de cuvant al Mitropoliei. „Acum, mai sunt de rezolvat unele lucrari generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugravelilor interioare si exterioare, respectiv restaurarea picturii. Momentan, castelul nu indeplineste nici o functiune, intrucat nu s-au finalizat toate lucrarile de reparatie.“

Mult mai ghinionist a fost castelul Teleki de la Pribilesti (comuna Satulung, judetul Maramures), cumparat anul trecut de un cetatean britanic cu doar 244.000 de euro plus TVA. Acesta s-a angajat sa refaca imobilul in doi ani. Potrivit viceprimarului din Satulung, Ion Stejaran, pana in prezent nu s-a intamplat nimic cu aceasta proprietate, renovarea fiind intarziata din motive necunoscute. „Omul ne-a spus ca vrea sa amenajeze imobilul pentru a-l folosi ca locuinta. Deocamdata, insa, nu am vazut nicio miscare in zona“, spune Stejaran. Un alt edificiu cu destin intortocheat este castelul in stil baroc Schirling, din satul Cornesti, judetul Cluj, construit (si refacut) de cateva ori pana in secolul XIX. Recent, acesta a fost revendicat si obtinut de liderul UDMR Takacs Csaba.

«Exista incercari de a se face un turism al cladirilor istorice. Din cate stiu, se castiga destul de bine din inchirierea spatiilor castelelor. Exista chiar si ideea unui circuit turistic intr-o retea de castele, dar suntem inca departe de asta.»
Béla Haller, presedintele Fundatiei Castellum

150 mil. de euro este valoarea estimata a Castelului Peles, retrocedata in 2007 Casei Regale. Castelul a ramas muzeu, in circuitul turistic

3 mil. euro este valoarea pentru care a fost asigurat castelul de la Savarsin. Acesta a fost asigurat la Asiban de catre Casa Regala

Avantaje

Detinatorii de castele care fac pe cheltuiala proprie lucrari de intretinere, restaurare, renovare etc., platesc taxe si impozite locale aferente acestor lucrari reduse cu 50%. Sumele sunt deductibile din baza de impozitare pe venitul global timp de cinci ani, in cuantum anual de 20%. Nu se plateste impozit pe cladiri si pe terenul ocupat de cladiri

DEZAVANTAJE

Cofinantarea lucrarilor se face prin credit guvernamental acordat prin intermediul MCC. Interventiile de orice fel asupra monumentelor istorice, cu exceptia celor de intretinere si de schimbare a destinatiei, se fac cu avizul si sub controlul direct al MCC, iar cofinantarea lucrarilor de protejare se face prin credit acordat proprietarului

Evidente si evaluari inexistente pentru monumentele istorice

Conform Repertoriului Arheologic National, in Romania exista in prezent 60 de castele, 19 palate, opt curti domnesti, doua curti nobiliare si 19 curti boieresti. Majoritatea castelelor se afla in judetele Cluj (zece) si Mures (17). In mod absolut bizar, e aproape imposibil sa afli cate dintre ele au fost deja retrocedate proprietarilor de drept si care este regimul lor juridic curent. La Institutul National al Monumentelor Istorice (INMI) sunt centralizate informatiile referitoare la regimul juridic al acestor imobile, in baza asa-numitei „Obligatii privind folosinta monumentelor istorice“, document eliberat de serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, care insoteste actele de proprietate. Insa, surpriza: „baza de date a INMI nu este complet informatizata“, afirma Virgil Nitulescu, secretarul general al MCC; in consecinta, datele trebuie extrase luand „la mana“ fiecare fisa de monument.

La fel, nu exista evaluari - nici macar pentru castelele aflate in proprietate publica! „S-a facut o evaluare in 2006, cand le-am cerut directiilor judetene sa-si evalueze cladirile pe care le aveau in administrare in vederea asigurarii lor, dar evaluarea a iesit atat de aproximativa, incat era inutilizabila“, explica Nitulescu. „E o lacuna importanta“, afirma Béla Haller. „Nici nu stii, ca proprietar, cu cat trebuie sa vinzi in functie de preturile practicate pe piata. Noi am incercat o evaluare exhaustiva printr-o companie de consultanta, dar ni s-a prezentat o antecalculatie astronomica, de cateva zeci de mii de euro, doar pentru o evidenta a imobilelor.“

Nu exista nici o strategie in ceea ce priveste salvarea castelelor aflate in proprietate privata. „Nici nu poate fi o strategie“, spune Nitulescu, „deoarece ceea ce ne intereseaza pe noi este respectarea legii privind protejarea monumentelor istorice, fara a tine seama de regimul juridic“. Ramane insa nerezolvat faptul ca putini proprietari dispun de fondurile necesare restaurarii, in timp ce conditiile de utilizare comerciala a castelelor sunt destul de restrictive.

Castelul Banffy

In 2003, castelul a fost concesionat de fundatia Transylvania Trust pentru 49 de ani. Aici va functiona Centrul de Specializare in Domeniul Patrimoniului Construit, amplasat in cladirea Miklós. Cladirea restaurata va cuprinde sali de curs, de conferinta, biblioteca, laborator, birou, respectiv camere de dormit pentru cursanti. In 2005, a avut loc deschiderea oficiala a Centrului in incaperile restaurate de la parter si de la etaj. Fosta cladire a bucatariei va functiona ca restaurant, iar in fostul grajd se vor amenaja ateliere de mestesuguri traditionale. Suma necesara restaurarii se ridica la circa 21 de milioane de euro.

Castelul Zabola

Cu o vechime de circa 500 de ani, castelul a fost retrocedat familiei Mikes. Dupa exproprierea din 1949, in castel a functionat un spital de psihiatrie, mutat abia in 2005, la opt ani de la retrocedare. Proprietatea, care include un parc de 34 de hectare si un lac de doua hectare, este azi o unitate hoteliera exclusivista. Familia incearca sa renoveze castelul, costurile estimate fiind de aproximativ zece milioane de euro. Castelul nu este momentan locuibil, in acest scop fiind utilizate alte cladiri, precum Casa Masinilor. In anul viitor, familia intentioneaza sa extinda capacitatea actuala si sa amenajeze un boutique-hotel de lux.

Palatul Sturdza de la miclauseni

Una dintre cele mai frumoase cladiri neogotice din Moldova, palatul familiei Sturdza de la Miclauseni, a fost construit in actuala sa forma intre 1880 si 1904 de catre George Sturdza, pe amplasamentul conacului ridicat de vornicul Ioan Sturdza in 1755. Fiica lui George Sturdza, Ecaterina Cantacuzino, a donat cladirea Episcopiei Romanului in 1947. Castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei si Bucovinei in 2001. In prezent, lucrarile de restaurare nu au fost finalizate. „Cea mai probabila destinatie a sa va fi cea de muzeu si de centru de conferinte“, explica preotul Constantin Sturzu, purtatorul de cuvant al Mitropoliei.

Castelul Bran

Primele referinte despre castel apar intr-un document din 1377. In 1920, Consiliul Orasenesc Brasov l-a donat Reginei Maria a Romaniei. Dupa 1948, edificiul a fost abandonat, fiind redeschis in 1956, partial amenajat ca muzeu de istorie si arta feudala. In 1987, a inceput restaurarea acestuia, operatiune finalizata - mai mult sau mai putin - in 1993. In 2007, castelul i-a fost restituit lui Dominic de Habsburg si celor doua surori ale sale, in calitate de mostenitori ai principesei Ileana. Dominic de Habsburg a angajat compania americana Baytree Capital sa caute cumparatori pentru proprietatea evaluata de revista Forbes la 140 de milioane de dolari.

Bogdan Cubiuc, Razvan Zamfir - Capital