Stimate Domnule Presedinte,

            Va scriu in calitate de autor al apelului pentru condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal, si mai ales in numele semnatarilor acestui apel.
            Sunt uluit si intristat de faptul ca s-a ajuns ca tocmai PDL - partid pe care l-ati prezidat, v-a sprijinit si l-ati sustinut, sa faca posibila mentinerea lui C.V.Tudor in pozitia incredibila de vicepresedinte al Senatului Romaniei, demnitate pe care o detinea in mod scandalos chiar si dupa spectacolul subuman pe care l-a interpretat in momentul istoric al condamnarii comunismului, conform unui scenariu scris de Ion Iliescu.
            Ma gandesc nu doar la dvs., care,  in 18 Decembrie 2006, ati citit discursul de condamnare in asemenea circumstante, ci si la zecile de milioane de romani – victime ale crimelor si faradelegilor comunismului, ma gandesc la toti cetatenii care au simtit la fel ca noi, ca sa nu mai vorbesc de strainii care au asistat dezgustati, prin intermediul posturilor de televiziune din intreaga lume, la spectacolul incalificabil oferit de Parlamentul Romaniei, "cea mai rusinoasa pagina din istoria acestuia", asa cum a conchis istoricul Andrei Pippidi.
            In numele actului istoric din 18 Decembrie 2006, va solicit sa dezavuati ferm apropierea  PDL - un partid ce se declara democratic, fata de liderul PRM, C.V.Tudor, promotorul extremismului securisto-comunist, caruia, la cererea unor reprezentanti ai societatii civile (printre care am fost), i-ati retras ordinul "Steaua Romaniei" cu care fratele cel mare, Ion Iliescu, l-a rasplatit pentru tot ce a facut din 1990 pana in 2004 si ce urma sa mai faca, conform cauzei comune.
            Stimate Domnule Presedinte, ati raspuns, spre cinstea dvs., asa cum s-a cuvenit apelului societatii romanesti pentru a condamna faradelegile si crimele regimului comunist:
            a). ati infiintat o comisie care a elaborat un raport de condamnare incontestabil, stiintific si substantial, document de stat in baza caruia s-a putut face o condamnare exemplara;
            b). l-ati numit in fruntea comisiei pe profesorul Vladimir Tismaneanu, cel mai competent analist al comunismului romanesc si ati validat membrii comisiei propusi de acesta, fara sa impuneti comisia;
            c). ati asigurat membrilor si expertilor comisiei, pe cat a fost posibil, accesul la arhive;
            d). in 18 Decembrie 2006, in vacarmul creat de securistii din Camerele reunite ale Parlamentului la comanda reziduului nomenclaturii comuniste, ati citit un discurs istoric, condamnand, cu responsabilitate si in deplina cunostinta de cauza, regimul comunist ca ilegitim si criminal. In discursul de condamnare v-ati asumat integral Raportul Final de 660 pagini, capetele de acuzare propuse in raport. Totodata, v-ati asumat concluziile si recomandarile Raportului final care reprezinta solutii concrete pentru decomunizarea Romaniei, singurul leac pentru a ne vindeca de cancerul comunist. Actul istoric din 18 Decembrie 2006 este cel mai important din istoria postcomunista a Romaniei, comparabil doar cu aderarea la NATO si integrarea in UE.
            e). in ultima instanta, dincolo de toate piedicile, condamnarea din 18 Decembrie 2006 este o premiera mondiala, un exemplu demn de urmat atat pentru toate fostele tari comuniste, cat si pentru condamnarea internationala a criminalitatii si nelegitimitatii comunismului, asa cum am aratat in apelul pentru condamnarea internationala.
            e). ulterior momentului condamnarii, ati ramas fidel acesteia, in limitele prerogativelor functiei de Presedinte.
            Intre toate acestea si ceea ce reprezinta liderul PRM exista o incompatibilitate absoluta.
            Ca sa fiu sincer, ma asteptam ca imediat dupa 18 Decembrie 2006, conducerea PDL si a celorlalte partide ce se pretind democratice, sa ceara oficial si ferm, demisia din Parlament a liderului PRM si a celor care au incercat sa impiedice condamnarea unui regim politic care a doborat recordul mondial al criminalitatii, sfidand zecile de milioane de victime ale regimului comunist din Romania, practic intreaga populatie cu exceptia catorva precum Ion Iliescu sau C.V.Tudor. De asemenea, ma asteptam ca PDL sa fie primul partid care isi va asuma printr-o declaratie solemna actul condamnarii si raportul in baza caruia s-a facut aceasta. Nici pana astazi n-a facut-o.
            In toata Europa, doar romanii au adus ca jertfa vieti omenesti pentru caderea comunismului, si nu doar cateva, ci peste 1200, in timp ce chiar si in Uniunea Sovietica, acolo unde au fost inventate faradelegile si crimele comunismul practic, manifestantii nu s-au ales nici macar cu vreo vanataie.
            Intre masacrul din Romania si revolutiile de catifea din Cehoslovacia, Ungaria, Polonia si alte tari, a existat o uriasa prapastie cascata de infractori ai istoriei, precum Ion Iliescu si C.V.Tudor.
            Stimate Domnule Presedinte, demersul anticomunist al Romaniei ar putea sa se naruie ca-n cel mai prost film.         

            3 septembrie 2008  

            Cu increderea ca a sosit ceasul pentru mintea de pe urma a romanului,

            Sorin Iliesiu - vicepresedintele Aliantei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului

            http://www.gds.ong.ro/apel.htm                                                         http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/      

P.S. Va rog, Domnule Presedinte, cititi ce spun si altii:

“Zoaie pe geamul lui Basescu“

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-4196097-zoaie-geamul-lui-basescu.htm

de Dan Tapalaga HotNews.ro

Marti, 2 septembrie 2008, 18:15 Actualitate | Opinii

Dan Tapalaga

Cine pute mai rau? Cine are zoaie mai gretoase pe geam? Care partid ne scarbeste mai tare? PSD ca recupereaza penali si pe Dan Voiculescu, turnatorul de rude si colegi? PNL, tinut pe brate de tot ce gasim mai putred in parlament, in frunte cu Ion Iliescu? Sau PD-L, prieten de conjunctura cu Gigi Becali si, mai nou, cu Vadim Tudor? Intre partidele de mai sus gasim totusi diferente mari, dar in rau. PD-L rateaza constant pariul cu binele ajutand uneori raul sa supravietuiasca. Toti ceilalti traiesc cu raul tot timpul, se hranesc din el, l-au inclus in programul de guvernare. Ceea ce nu-i, deisgur, o scuza, dar provoaca mari confuzii.

Din trocul de la Senat PD-L pierde enorm si nu castiga nimic. Doua functii de secretar si una de presedinte de comisie economica? De ce nu si trei de sofer, la fel de utile. Explicatia lor oficiala suna solemn si foarte stupid: trebuia respectat algoritmul. Din grija pentru algoritm au omorat un principiu simplu: cu personaje ca Vadim Tudor si Gigi Becali nu se negociaza decat in pierdere. Iar pierderea creste cand partidul care predica moralitatea in politica, vine cu oameni noi si discurs purist, se tocmeste cu raul suprem al politicii romanesti. 

In schimb, PSD poate recupera un personaj sinistru ca Dan Voiculescu fara sa indigneze prea tare opinia publica. Intalnirea dintre penali, solutii imorale si securisti se produce natural, intr-o tacere complice. Asa da, merge. Invers, oroare! Cand PD-L se apropie de Mona Musca sau personaje dubioase ca Mitica Dragomir zgarie usa partidulului, opinia publica ia foc. Brusc, apar iacobini cu spume la gura. Alb sau negru! Nuantele, explicatiile, judecata aproximativa sunt valabile pentru toti ceilalti. Pentru puristi, esafod si ghilotina!

Si acum, rezultatele: alianta PSD-PC exista. Mona si Mitica nu. Exista insa Gigi, veti spune. Corect. Pus in balanta cu Dan Voiculescu, cine atarna mai greu? Marea prietenie intre Vadim Tudor si Nicolae Vacaroiu nu deranjeaza pe nimeni, niciodata. Pana la urma, cine a coborat mai jos? Liberalii, in negocieri parlamentare zilnice cu peremisti debusolati, cu pecisti unsurosi si pesedisti penali? Se poate mai jos decat atat? Se poate, veti spune: un troc intre partidul lui Basescu si Vadim Tudor, acelasi care defila in Parlament cu portretul sefului statului infatisat in zeghe dupa gratii. Deplorabil, adevarat, dar parca tot e putin. Pericolul pandeste in alta parte. 

Asta nu explica eroarea politica grava comisa de pedelisti si nici nu scuza negocierile cu Vadim Tudor. Ei, pedelistii orbi, traiesc acum o stranie satisfactie ca au oprit procesul de coagulare a zoaielor din politica intr-o harca mare si rosie. In loc sa-i incurajeze, le-au incurcat temporar planurile. Aceleasi ratiuni aparent pragmatice au stat la baza constituirii majoritatii in Consiliul General, cu diferenta ca acolo exista o miza importanta pe cand aici gasim doar orgolii marunte si mize meschine.  

In schimb, Vadim Tudor castiga functia de vicepresedinte al Senatului si ceva in plus: imaginea de politician inca viu, capabil sa negocieze, sa traga sfori si sa vorbeasca in somn cu Boc. Liderul PRM primeste o nesperata mana intinsa intr-un moment de criza maxima, cand partidul-horror se dezintegra incet dar sigur, varsandu-se in mod natural in mocirla PSD via cosmarul PC.

PD-L si-a facut deja un obicei din a-si turna singur apa-n benzina. Cu trocul de la Senat, si-a ventilat zoaie pe geam si pe fata lui Traian Basescu. Periodic, partidul lui Emil Boc traverseaza momente de orbire totala. Seful statului incepe sa constientizeze dezastrul de imagine cerand sa nu mai fie asociat numele sau cu trocul din Senat. Alta gafa tarzie. Insusi comunicatul sau e o asociere.

Si Traian Basescu si Emil Boc se vor alege cu stampila de colaborationisti cu extremismul, cu dementi care acum cateva zile urlau: mai bine o dictatura sanatoasa decat o democratie bolnava!

Asta e: Emil Boc si Traian Basescu si-au ridicat singuri un soclu la inaltimea caruia nu reusesc sa se ridice. Adversarii lor, in schimb, au facut din compromisul continuu o virtute. Cu astfel de gafe PD-L va convinge tot mai greu ca se lupta pe bune cu monstruoasa coalitie 322. Ca ei fac marea diferenta. Atarnati de Gigi si Vadim, se vor scufunda incet in pasta gri a politicii romanesti.
==================

“PD-Loserii”

de Cristian Patrasconiu

Cotidianul
http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-opinii_analize-4198962-loserii-cristian-patrasconiu.htm

Marti, 2 septembrie 2008, 23:22 Revista Presei | Opinii/Analize

 In urma cu aproape doi ani, Vadim si trupa sa de zgomote anuntau, simultan cu discursul de condamnare a comunismului din Parlamentul Romaniei, ca au pregatit o „puscarie a mafiotilor“ in care au locuri rezervate Traian Basescu si cei care, din partid sau din societatea civila, ii sustineau demersul sau, fara precedent in lume.

Dupa aceea, in imunda presa de partid a PRM, dar si in numeroase luari de pozitie publice, Vadim Tudor a varsat vagoane de laturi in capul lui Boc, Videanu, Blaga, Basescu etc. Marti, dupa ce liderul PRM fusese refuzat de „solutia imorala“, PD-L da lovitura de teatru a sezonului politic abia inceput (un sezon anticipat insa de o alianta punctuala pe care pedelistii au facut-o in Bucuresti cu PNG-CD si prefigurat de miscari bizare de seductie ale popularilor in jurul unor personaje politice precum Mitica Dragomir si Mona Musca): Vadim ramane vicepresedinte al Senatului, iar PD-L obtine, in schimb, un post de presedinte de comisie, doua de secretari in Senat si sustinerea PRM pentru cele cinci motiuni simple pe care le-au depus impotriva actualului Guvern.

Intelegerea de marti dintre PD-L si PRM este un tip de „joc politic“ din care Vadim Tudor are doar de castigat, iar PD-L numai de pierdut. In acest moment, in conditiile in care PRM e o „adunatura“ politica devitalizata serios si ireversibil, nu exista nici macar un singur „avantaj competitiv“ care sa fie tentant pentru un partid care priveste cu adevarat spre viitor. Voturi de pe urma PRM nu poate lua PD-L! Sustinerea pentru cele cinci motiuni simple e inutila! Presedintia unei comisii si cele doua posturi de secretar, nesemnificative cu 2-3 luni inainte de alegeri!

In schimb, transferul de „substanta“ dintre PRM spre PD-L, pe care il implica acest nou „parteneriat“, este devastator pentru populari. PRM a fost mereu in mijlocul a ceea ce, de-a lungul ultimilor ani, a fost contestat de partidul vegheat de Traian Basescu: „322“, „securism“, „amatorism“, „antieuropenism“, „extremism“, „sistem ticalosit“, „viziune retrograda“. Dupa optiunea pe care a facut-o marti si dupa alianta cu PNG-CD de la Consiliul General al Capitalei, PD-L este (si) ceea ce a ales sa fie! Cu alte cuvinte, nu doar „victima“ altora, ci si victima meschinariei si a pauzei de inteligenta a celor care ii decid aliantele si parteneriatele!

Cotidianul