Nebunia finalului de mandat

Multe dintre spusele si gesturile politice din ultima vreme nu pot fi intelese pe cale rationala, recurgand la logica aristotelica si la „bunul-simt“ egal raspandit intre oameni, cum se iluziona Descartes!
Ele tin mai degraba de o retorica lingvistica si gestuala ciudata, de o semiotica paranormala. Politicienii nostri par sa traiasca un fel de nebunie a finalului de mandat perceput ca sfarsitul lumii si o puternica angoasa a alegerilor viitoare ce capata proportii uriesesti si apocaliptice. Si doar au mai fost mandate care s-au incheiat, iar cu alegerile pareau sa se fi obisnuit ca pestele cu apa limpede. Totusi, de aceasta data, experienta pare sa nu fie de folos. Altfel, n-am asista la navala de masuri populiste ale Guvernului, nu-i vorba liberal, nici la asocieri complet contra naturii precum cea dintre Boc si bocii sai cu Vadim, ca sa nu mai vorbesc despre amenintarile cu zecile de motiuni simple - care pot deveni mintenas de cenzura daca Guvernul nu pricepe! - proferate de PSD si de PD-L cu mai putin de trei luni inainte de alegeri.
La cat mai este pana la scrutin, nu e timp nici macar sa rastorni ca lumea Guvernul, d’apai sa pui altul in loc, „unul mai trainic si mai frumos“, pentru gestiunea curenta a treburilor statului si organizarea alegerilor. Dar logica nu conteaza in fata intereselor de partid de a atrage atentia cu ceva, orice, de parca probleme serioase chiar nu ar exista inaintea alegerilor din 30 noiembrie. Si atunci, de buna seama, dl Boc se ridica pe varfuri, dl Geoana cata sa-si ingroase vocea si lovesc cu motiuni simple „la tot cartierul“, pardon, in tot Guvernul. Despre dl Stolojan, filmat in costum de baie la malul marii, precum jumatatea feminina a PIN mai an, nici nu mai vorbesc, ca e de tot jenant. Iar Vadim, daca tot sunt ceilalti ocupati care cu guvernarea, care cu motiunile contra acesteia, care cu exhibitionismul, dupa incercarea de la Curtea Constitutionala, de ce sa nu incerce blocarea, amanarea pana in 2012 a aplicarii legii votului in circumscriptii uninominale? Si cum toti par derutati, ca loviti de amoc in moalele capului, iar cei nederutati de buna seama ca sunt ticalosi pana in varful unghiilor, parca vad ca si izbuteste aceasta lovitura impotriva vointei publice si, cel putin aparent, si a vointei largii majoritati a partidelor, ca altfel legea nu ar fi trecut!
In aceasta nebunie generala, presedintele pare cam singurul cu capul pe umeri. E drept ca, pentru domnia sa, alegerile vor fi abia la anul! Asa ca, intre o vizita la sinistrati, ca sa mai dea o bleanda Guvernului si un sprijin partidului de suflet, si alta la Vatican si in Malta, unde ceremoniile de primire sunt fastuoase si dau bine la popul, si-a gasit vreme si de-o detasare ferma de gestul idiot al pupililor dumisale. Pare sa mearga ceas. Ma si intreb daca, in afara de domnia sa si de dl Iliescu, amuzant cand ii trage covorasul de prim-ministru dlui Geoana de sub picioare, mai exista vreun „animal politic“ prin tara asta mai plina de politruci decat cainele fara stapan de purici! Nu ma refer, desigur, la calitatea prestatiei celor doi, care lasa loc de mult mai bine, ci la forta deciziei si a discursului lor public.

 (Liviu Antonesei - Cotidianul)