Parlamentul Romaniei
SENAT
Grupul parlamentar P.N.L.
Bucuresti, 8 septembrie 2008
Declaratie politica !Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor senatori,
In declaratia mea politica din aceasta ultima sesiune parlamentara a actualului Legislativ, mi-am propus sa insist asupra unui aspect legat indeosebi de modalitatea prin care alegatorii romani din afara granitelor tarii isi vor exprima vointa politica prin votul uninominal. Formula votului uninominal – inedita chiar si pentru romanii din tara - are o serie de implicatii de ordin tehnic asupra carora doresc sa atrag atentia.
In primul rand este vorba de locatia sectiilor de votare. In opinia mea, acestea ar trebui amplasate la o distanta apropiata de orasele in care numarul romanilor este ridicat - punct de vedere exprimat si de asociatiile romanilor din diaspora.
As sublinia, in aceeasi ordine de idei, faptul ca romanii din aceste localitati nu sunt mentionati in evidenta Ministerului Afacerilor Externe, din cauza unei lacune legislative legata de acordarea cetateniei romane tuturor acelora care au pierdut-o din motive politice.
Dar, pentru ca acest argument sa devina un punct de vedere valid demn de a fi de luat in considerare in viitorul apropiat … dati-mi voie, domnule presedinte, sa prezint pe scurt modul in care unele parlamente europene incorporeaza in legislatura lor, ceea ce Parlamentul Romaniei, va experimenta la sfarsitul acestei toamne „fierbinti“- si anume, alegerea noului legislativ printr-o formula cu totul atipica fata de cea practicata de Romania dupa 1989.
Sa privim acest aspect al dreptului constitutional al tuturor compatriotilor nostri - indiferent de locul unde traiesc sau doresc sa-si exprime votul pentru parlamentul nostru - un drept constitutional pe care si alte state europene sau din afara Europei, il onoreaza fara echivoc fata de expatriatii lor.
Asadar, in raportul Comisiei de Migrari si Refugiati al Consiliului Europei din martie 1999, se stipuleaza faptul ca, in cateva tari din Comunitatea Europeana, se exerseaza cu succes practica votului alocat cetatenilor ce traiesc in afara granitelor tarilor lor de origine. Iata ce a confirmat aceasta comisie:
Punctul 49 al Raportului: Dupa cum se vede, un numar de tari permit cetatenilor din diaspora sa voteze in alegerile parlamentare nationale, atat in Camera Superioara cat si in Camera Inferioara ale parlamentelor nationale, dar foarte putine state atribuie o anumita reprezentare specifica acestor membri ai parlamentului.
Punctul 50 al Raportului: Portugalia permite expatriatilor sai sa voteze prin corespondenta pentru Membrii Parlamentului in doua circumscriptii electorale destinate diasporei; 1. Europa; 2. Circumscriptia din afara Europei. Aceasta presupune alegerea a 4 MP’s din totalul de 230 de membrii ai parlamentului. Guvernul portughez a propus in 1980 marirea numarului de circumscriptii electorale destinate diasporei portugheze, la un numar de trei; 1. Tarile in care se vorbeste portugheza; 2. Europa; 3. Restul Tarilor, fiecare cu trei MPs, dar acest aspect legislativ n-a fost dezbatut in parlament. Mai tarziu insa acest aspect a fost revizuit, iar la recomandarea Consiliului Comunitatii Portugheze s-a concluzionat prin dreptul si recunoasterea „dublei nationalitati“ facto prezentat de Consiliul Comunitatii Portugheze in Aprilie 1981.
Punctul 51 al Raportului: In Croatia 12 locuri parlamentare au fost rezervate din 1995 pentru reprezentantii expatriatilor, care sunt alesi in mod proportional pe liste pentru un mandate de 4 ani. Este posibil ca numarul acestor reprezentativi sa creasca in viitorul apropiat.
Punctul 52 al Raportului: Desi diaspora franceza nu este reprezentata in Adunarea Nationala, echivalentul Camerei Deputatilor, totusi Articolul 24 din Constitutia Franceza din 4 Octombrie 1958 aloca o reprezentare de 12 senatori, alesi pentru un mandat de 9 ani, alegerea lor fiind facuta de cei 150 de membrii ai Consiliul Senior Francez din Diaspora.
Punctul 53 al Raportului: Diaspora reprezentativa al italienilor inclusa in Constitutia Italiei se regaseste sub forma asa numitului Comitet al Italienilor din Strainatate, care in momentul de fata este sub reforma parlamentului Italian, prin care doreste sa dea o mai mare importanta atributiilor parlamentarilor ce reprezinta Diaspoara italiana. Cea mai semnificativa atributie ce se doreste este garantarea dreptului de vot pentru toti expatriatii italieni si introducerea circumscriptiilor electorale cu reprezentantii lor alesi din Diaspora, intrucat in momentul de fata nu exista o legislatie care sa permita dreptul la vot italienilor din afara Italiei. Parlamentul Italian, prin decizia si vointa ultimelor sale legislatii, cum de altfel si la initiativele si recomandarile milioanelor de italieni expatriati pe toate meridianele lumii, s-a convenit asupra ideii unanim acceptata, ca diaspora sa-si poata exprima dreptul constitutional de-a putea vota si de-a fi aleasa in legislativul national. Asadar, s-a convenit ca intreaga planeta sa fie divizata virtual in cinci circumscriptii electorale, in care 18 parlamentari, 6 senatori si 12 deputati, sa poata fi alesi prin vot direct de catre italienii ce locuiesc in afara granitelor Italiei. Dar conform legislatiei italiene, dreptul de-a fi inclus in legislativul Italian a unui membru reprezentand diaspora, trebuie sa se conformeze cu cerintele statelor din care provin sau pot deveni acestia ca parlamentari Italieni. Cu alte cuvinte, tarile de provenienta al candidatilor, trebuie sa accepte ca cetatenii lor, desi italieni de nationalitate, sa li se permita candidatura, respectiv, alocarea dreptului de membru in parlamentul Italian in cazul obtinerii mandatului.
Punctul 54 al Raportului: In Irlanda, de asemenea, un amendament constitutional a fost propus, amendament prin care se asigura dreptul de-a fi alesi 3 membrii in Senatul Irlandei dintre emigrantii irlandezi. Acestia vor ocupa trei din cele 11 locuri alocate de Primul Ministru, fara insa a schimba componenta celor 60 de senatori membri. Oricum, acest amendament nu a fost inca aprobat, primul pas ramane validarea sau invalidarea lui prin referendum.
Cu titlu informativ mentionez ca si Australia a alocat un mandat de MP pentru Europa inca din 2003, cu reprezentanta exclusiva pentru Franta.
Unul dintre criteriile controversate in definirea dreptului de vot, chiar si in cazul cetatenilor romani din afara granitelor, este legat de notiunea cetateniei vs. nationalitate.
Din punctul de vedere al legislatiei tarilor amintite mai sus, ba chiar si al altor tari ce nu fac obiectul acestei declaratii politice, dreptul la vot legitim al unei persoane se stabileste in mod fundamental pe criteriul nationalitatii acelei persoane si nicidecum pe considerentul cetateniei. Iata de exemplu cum inteleg si cum aplica intelesul dreptului de vot cei din diaspora italiana: pentru calificarea exprimarii prin vot trebuie sa fii cetatean Italian inregistrat la unul din consulatele din tara in care locuiesti. Italia are un spectru larg al definitiei a ceea ce inseamna a fi italian. Atat timp cat unul din parinti, fie tatal sau mama a fost cetatean italian cand te-a nascut, asta inseamna ca esti Italian.
Cat priveste acelasi subiect, dar luat in contextul dreptului de vot al diasporei romanesti, lucrurile stau putin diferit.
Permiteti-mi, va rog distinsi colegi, sa va amintesc doar in treacat efectele situatiei ambigue a legislatiei romane pe tot parcursul celor aproape 20 de ani de la schimbarea regimului din Romania legat de aspectul dreptului de vot in diaspora. Cat despre acesta insa, iata momentul posibilei reparari a unui prejudiciu creat compatriotilor nostri expatriati, prejudiciu ce poate fi compensat doar printr-o vointa politica unanima, aceea de-a facilita dreptul la vot al tuturor romanilor, indiferent daca acestia mai poseda sau nu cetatenia romana, cetatenie ce unora le-a fost smulsa cu forcepsul comunist odata cu plecarea lor din Romania.
Sunt cazurile compatriotilor nostrii, inclusa fiind familia mea, care in vremurile comuniste, pentru cei mai multi imigranti, cetatenia romana a fost luata abuziv. Oare poate cineva sa afirme sau sa justifice sub litera vreunei legi umane faptul ca o persoana nascuta in Romania, dar careia in mod abuziv i s-a luat cetatenia, aceea persoana este vitregita de dreptul de-a fi considerata roman???
Domnule Presedinte, distinsi colegi, doar acei ce-au trait cosmarul comunismului, cu efectele lui barbare, pot intelege frustrarea si traumele psihice pe care au fost in stare sa le pricinueasca cei fara de Dumnezeu si fara respect fata de semenii lor. Acum insa a sosit momentul prin care se pot reda drepturile celor fara drepturi. Este momentul prin care Diasporei romanesti trebuie sa i se recunoasca si sa i se restituie nemijlocit dreptul lor de-a vota si-a fi alesi, dreptul de reprezentare in spiritul constitutional, drept retras in ultimii 50 de ani.
Milioanelor de romani ce traiesc in mai toate colturile lumii, trebuie sa li se creeze toate premisele si conditiile prielnice de participare la vot. Posibilitatea constituirii a cat mai multe centre de votare ar duce nemijlocit la stimularea interesului de schimbare spre bine a clasei politice din Romania, aceasta tocmai prin afluenta mare al celor ce vor vota. Asa cum in tari ca si Statele Unite ale Americii, unde circumscriptiile electorale nationale sunt constituite si in locasurile de cult cu acordul cultelor respective, recomand autoritatilor romane competente in jalonarea centrelor de votare din diaspora, sa ia in considerare si aspectul acesta de desemnare a bisericilor, care depasesc numarul de 100 de enoriasi- persoane eligibile pentru vot, ca un potential centru de votare. Prin acest mod, nu numai ca numarul celor interesati in a vota va fi considerabil ridicat, dar si distantele mari pana la consulatele si ambasadele Romaniei din strainatate vor fi reduse considerabil.
In incheierea declaratiei mele politice, ingaduiti-mi sa adresez un apel tuturor autoritatilor competente din Romania de a analiza si a da curs solicitarilor si recomandarilor sus-mentionate. In egala masura, adresez un apel si tuturor diplomatilor aflati in misiune de a crea cadrul optim si a facilita cooperarea atat cu candidatii din diaspora, cat si cu conationalii nostri, confruntati pentru prima oara cu exercitiul votului uninominal.
Va multumesc,
Senator Viorel Duca Senior* * *
Nota Redactiei: Senatorul Viorel Duca Sr. poseda dubla cetatenie: romana si americana. A trecut frontiera ilegal ajungand in lagarul de refugiati din Austria in 1980 unde a cerut azil politic. In 1981 a imigrat in Statele Unite ale Americii cu statut de refugiat politic. S-a implicat in politica interna a SUA fiind un foarte bun colaborator al legislatorului californian Larry Bowler, alaturi de care a depus eforturi substantiale in campania presedintelui Bush din 2000. A locuit in Sacramento, capitala Californiei, de unde s-a repatriat in tara in 2004 alegand sa locuiasca in Hunedoara.
In 2004 a fost ales in Parlamentul Romaniei ca Senator de Hunedoara pe lista PRM. In urma unor incidente prin denunturile sale repetate si critica adusa liderului PRM-ist Vadim Tudor cu privire la declaratiile acestuia si atitudinea sa anti-americana, senatorul Duca a demisionat din acest partid si a activat independent pentru un an. In 2006 s-a inscris in PNL.
Senatorul Viorel Duca Sr. a fost validat de catre PNL pentru a reprezenta acest partid si a candida la un nou mandat de senator, de data aceasta reprezentand romanii de pe cele doua continente americane precum si din Africa si Orientul Mijlociu.
In ultimele luni senatorul Duca a avut numeroase discutii cu diversi romani din afara tarii pe tema alegerilor si a participarii noastre la vot in cadrul alegerilor parlamentare din aceasta toamna. Realizand care sunt problemele acute ale romanilor din afara tarii pe tema alegerilor in urma acestor discutii, senatorul Duca a luat cuvantul in plenul senatului in sedinta zilei de Luni, 8 septembrie a.c., solicitand oficial atentia asupra situatiei cu privire la alegerile pentru parlamentul Romaniei ce urmeaza sa aibe loc in 30 noiembrie a.c. Salutam actiunea senatorului Duca si nadajduim ca sa aibe ecou pentru binele tuturor romanilor, oriunde ne-am afla!
Senator Viorel Duca Sr.