Cauzele sunt intelese, solutiile inca se cauta
Analist bursier format in S.U.A. (unde a trait peste doua decenii) Dinu Surescu va ofera saptamanal sugestiile sale. Evident, consultati-va brokerul, dar va reamintim ca, pana acum, ce a anticipat analistul nostru in Top Business, s-a confirmat.
La solicitarea mai multor cititori dornici sa stie istoria si cauzele actualei crize, autorul randurilor de mai jos depaseste mult spatiul parcimonios cu care ne-a obisnuit, oferindu-va o perspectiva mai ampla a intelegerii fenomenului pe care-l analizeaza.
In ultimele zile, criza financiara declansata anul trecut a ajuns, in sfarsit, cunoscuta la nivel popular! Cu toate acestea, in continuare, exista pareri diferite referitoare la cauzele acestui fenomen, la solutiile de rezolvare, la timpul cat va continua si, mai ales, la urmarile pe planul economiei de baza.
O sursa majora a acestui fenomen (parere agreata la nivel general in lumea finantelor) este dezvoltarea exagerata si necontrolata a volumului instrumentelor financiare derivate (derivatives). In primavara anului trecut, se estima un G.D.P. mondial de $ 50 000 de miliarde si un volum al derivatelor financiare de $ 750 000 de miliarde. In acest caz, media mondiala a „coeficientului de levier“ (leverage) fiind de 15. Dar realitatea in economiile dezvoltate era mult mai sumbra! Multe dintre marile institutii financiare actionau pe piete cu un „coeficient al efectului de levier“ de 30, 40 sau chiar 60. Nu este o surpriza deci cand miliardarul american Warren Buffett a denumit instrumentele financiare derivate: <Financial weapons of mass destruction“.
Piata de „derivatives“ a inceput sa se dezvolte la inceputul anilor 1980 si a „explodat“ in volum si complexitate in anii 2000 si mai ales in 2003-2007. La inceput, piata s-a rezumat la produse standardizate (options si futures) tranzactionate la bursele de specialitate, asigurandu-se astfel lichiditate si transparenta. Ulterior insa, excesul de lacomie, pe fondul politicii bancilor centrale de reducere masiva a ratelor dobanzilor de referinta, precum si perspectiva de dezvoltare accelerata a pietelor emergente a dus la o stare de euforie astfel incat daca, la inceputul anilor 1980, profitul industriei de servicii financiare (SUA) reprezenta 10% din profitul corporatiilor americane, in primavara lui 2007, profitul a ajuns la incredibilul nivel de 40%. In ultimul deceniu, se estimeaza ca profitul industriei financiare din SUA a crescut cu $1200 de miliarde mai mult decat se preconiza. Aceasta dezvoltare majora a profiturilor a fost posibila datorita „efectului de levier“ folosit excesiv, in mod special in tranzactiile inter-institutionale a instrumentelor financiare derivate „speciale“. Institutii financiare de renume (Investment Banks) precum defunctele Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch, dar si companii de asigurari precum A.I.G. au demarat un program accelerat de „productie“ de contracte financiare derivate. Datorita anularii, in 1999, a legii „Glass-Steagall Act“ din 1933 (aparuta ca urmare a crizei declansate de Marele Crach din 1929), bancile comerciale puteau sa cuprinda din nou institutii cu profil si statut de „Investment Bank“ („investment banks“ nu sunt supuse regulilor de capitalizare impuse bancilor). Astfel marile banci, precum Citicorp, UBS si altele, prin companiile lor de investitii bancare, au participat intens la dezvoltarea exploziei de credit (Credit Boom) care a dus la inflatia activelor, cu alte cuvinte o SUPRA-PRODUCTIE de BANI pe CREDIT. Zona economica majora unde s-au concentrat plasamentele a fost piata de imobiliare, mai ales cea din SUA. Pentru a facilita fluxul international de CAPITAL sau mai bine zis de BANI pe CREDIT (ca sa nu spunem FICTIVI), s-a apelat la o arhitectura financiara complexa constituindu-se noi „instrumente financiare gen C.D.O.“ (collateralized debt obligations) sau Instrumente Financiare bazate pe Ipoteci (Mortgage Backed Security) in combinatie cu C.D.S. (Credit Default Swap) etc.
Presiunile de SUPRA-PRODUCTIE de CREDIT au dus inevitabil la plasamente superficiale si cresterea vertiginoasa a preturilor la imobiliare, in mod special in SUA dar si in anumite zone din EU (Spania, UK, Irlanda). Excesele finantarii pe segmentul imobiliar a dus la o explozie in industria de constructii si la o supra-productie de locuinte.
Ca de obicei, pentru a calma inflatia, Bancile Centrale (Federal Reserve, Bank of England, E.C.B) au schimbat directia si au inceput sa mareasca rata dobanzilor. Acesta a fost punctul la care prima piesa de domino a inceput sa se clatine. Ulterior, in 2007, a cazut (contractele ipotecare in SUA se ridica la ametitoarea suma de 10.600$ de miliarde)
Pentru a stavili avalansa de falimente si lipsa de lichiditati in cadrul industriei serviciilor financiare, Bancile Centrale si Guvernele au pornit la contra - atac incepand din toamna anului trecut (2007), dar toate aceste eforturi nu au reusit sa stabilizeze sistemul financiar international. In ultimul an, interventiile Guvernului SUA (Treasury Dept) si ale Bancii Centrale SUA (Federal Reserve) acumuleaza venerabila suma de aproape $1000 de miliarde. In aceeasi perioada, bancile si celelalte institutii financiare au declarat pierderi de $500 de miliarde.
Saptamana trecuta, cu toate interventiile majore din ultimul timp, problemele sistemice s-au dovedit nerezolvate. Aceasta constatare a dus la noi masuri/propuneri din partea Guvernului SUA.
In final, saptamana aceasta asteptam aprobarea Congresului SUA asupra unui program propus de Ministerul de Finante (Treasury Dept.) prin care Guvernul va constitui un fond de $700-800 de miliarde pentru a debloca sistemul financiar prin achizitionarea de instrumente financiare care au la baza sau sunt corelate sub o forma sau alta cu segmentul de imobiliare din SUA. Daca se aproba acest program, datoria SUA se va ridica de la 10 615$ de miliarde la 11 315$ de miliarde.
Intre timp, S.E.C. a interzis tranzactiile <SHORT“ pe actiunile a 799 de companii financiare. Similar in Anglia, F.S.A. a implementat aceeasi interdictie. Irlanda si Australia s-au aliniat la aceste masuri controversate.
Guvernul rus, pe de alta parte, a suspendat tranzactiile la bursa din Moscova timp de doua zile, saptamana trecuta si a furnizat 44 $ de miliarde catre trei cele mai mari banci.
In continuare, ne putem astepta la o perioada extrem de volatila cu fluctuatii majore si abrupte.
Dinu Surescu