Cercetarea romaneasca vrea sa treaca la nivelul urmator. Sa conteze la nivel international. A iesit din criza, are mijloacele tehnice necesare, si pe cele financiare, a reusit sa coboare varsta medie a personalului. Dar vrea mai mult. Iar pentru a atinge acest obiectiv i-a antrenat pe cercetatorii romani de peste hotare intr-un „brainstorming“ fara precedent in ultimii ani. Miza: cooperarea pe proiecte internationale. Cam acestea ar fi concluziile conferintei „Diaspora in Cercetarea Stiintifica Romaneasca“.
Seful Directiei de Cercetare a Comisiei Europene, Jose Manuel Silva Rodriguez, a felicitat initiativa, amintind ca situatia actuala a cercetarii din Romania este similara cu cea cu care se confruntau Spania, Portugalia si Grecia si ca experienta, cunostintele cercetatorilor romani aflati in strainatate pot fi de mare ajutor pentru constituirea de parteneriate in vederea accesarii de fonduri structurale.
Anton Anton, presedinte ANCS, a prezentat concluziile manifestarii: „Ne-am dorit sa ne intalnim cu diaspora stiintifica nu numai la o discutie in plen, ci am dorit o intalnire care sa aiba rezultate cat se poate de concrete. Cred ca parteneriatele pe care le urmarim pe proiecte de cercetare s-au constituit. Nu toate, evident. Din interventiile lor, colegii nostri din diaspora ne-au dat foarte multe idei constructive. Va mentionez una singura. In ultima sectiune am discutat despre un fel de forum de discutii, in care toti s-au angajat sa participe, dar nu numai atat, ci sa o faca activ, angrenand si pe alti cercetatori romani din diaspora. Forumul de discutii trebuie sa fie dedicat posibilitatilor cresterii vizibilitatii stiintei romanesti si a crea parteneriate clare pe domenii, pe proiecte“.
Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, a declarat: „Dupa parerea mea sunt doua lucruri importante in activitatea de cercetare. Intai, promovarea cercetarii de excelenta, promovarea excelentei in cercetare. Si, in al doilea rand, vizibilitatea stiintei romanesti. In tara noastra exista posibilitati, exista oameni talentati, priceputi, competenti, oameni care fac cercetare de calitate, si e important ca aceasta cercetare si rezultatele ei sa fie cunoscute si de altii“.
Arderea etapelor cu ajutor din diaspora
Anton Anton a afirmat: „N-avem pretentia sa fim la prima intalnire cu diaspora stiintifica. Au mai fost doua. Deci aceasta ar fi a treia. Formatul este diferit. Interesul nostru este sa scurtam niste drumuri. Sa ajungem mai repede la pozitia normala a Romaniei in Europa din punctul de vedere al cercetarii, dezvoltarii si inovarii. Si ca sa ajungem mai repede avem nevoie de niste atractori foarte puternici. Acestia sunt cercetatorii care compun diaspora stiintifica“. Cei invocati de presedintele ANCS s-au declarat de acord cu initiativa. Au remarcat progresele facute de cercetarea romaneasca in privinta dotarilor, subliniind ca se ridica la standarde internationale. Au semnalat necesitatea aparitiei unei baze de date care sa-i cuprinda pe cat mai multi dintre cercetatorii romani din strainatate si angrenarea lor in acest ambitios proiect. Un subiect sensibil abordat de Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, i-a privit pe evaluatori. Acesta a explicat mecanismul prin care unele proiecte ajungeau, pe relatii de prietenie, sa fie declarate castigatoare. Fapt care a obligat ANCS sa aduca evaluatori din strainatate pe proiectele mari. „Din pacate, avem prea putini. Si sunt suprasolicitati. Acesta este motivul pentru care le-am cerut invitatilor nostri sprijinul si in aceasta chestiune“, a spus Anton Anton.
Ca o ultima, dar extrem de importanta informatie, dupa cate se pare, conferinta s-ar putea tine anual. Propunerea i-a apartinut guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, iar conducerea ANCS tine sa o puna in aplicare. Parerea noastra este ca de-abia in acest caz obiectivele propuse ar putea deveni realizabile.
Rares Vatasescu-Balcan