I.: Cum este gestionata in prezent de catre guvernul Tariceanu relatia cu romanii de pretutindeni?
Viorel Badea:
Din pacate, incepand cu 2001, interesul administratiei centrale de la
Bucuresti fata de starea comunitatilor romanesti din lume s-a diluat
constant. Practic strategiile dezvoltate ascendent in interesul
romanilor de pretutindeni pana in 2000 au fost stopate, iar locul
acestora a fost luat de abodari ocazionale, pompieristice si, de multe
ori iresponsabile. Culmea dezinteresului si ineficientei a fost atinsa
de Cabinetul Tariceanu, perioada in care s-au manifestat cele mai acute
episoade de criza in comunitatile romanesti (evolutiile nefaste
resimtite in comunitatile noastre din Serbia, Italia, Basarabia si
Ucraina).
Si
pentru ca toate trebuiau sa poarte un mot, Primul Ministru in exercitiu
s-a gandit sa il re-lanseze la apa pe cel care, nu demult, prin iunie
1990, fusese, alaturi de Iliescu, generatorul exodului romanilor in
Occident. Si, astfel, fratia nefasta socialisto-liberala, manifestata
in perioada 2001-2008, reuseste „performanta” de a semana indiferenta
si haos in majoritatea comunitatilor romanesti din lume.De
exemplu, criza generata in Italia in urma cu un an, a evidentiat esecul
comunicarii dintre DRRP (Departamentul pentru Relatia cu Romanii de
Pretutindeni, n.n.) si organizatiile reprezentative ale romanilor din
Italia, precum si cultele religioase comunitare. Acum,
in 2008, nu exista nici un proiect guvernamental major care sa duca la
promovarea si protejarea investitiilor economice in zonele locuite de
comunitatile romanesti din afara granitelor.
I.: Cum vedeti relatiile cu romanii de pretutindeni in viitorul apropiat?
V.B.:
Responsabilitatea, dinamismul si firescul vor trebui sa guverneze de
acum inainte relatiile statului roman cu conationalii nostri din
intreaga lume. Viziunea mea, care este de altfel si viziunea Partidului
Democrat Liberal, este reprezentata printr-o politica de parteneriat cu
autoritatile statelor pe teritoriul carora traiesc comunitati de
romani, astfel incat acestia sa beneficieze de toate drepturile
conferite de legislatie, precum si de dreptul fundamental de a-si
pastra identitatea religioasa, culturala si de limba.
I.: Mentionati cateva masuri concrete de ajutorare a romanilor de pretutindeni.
V.B.:
O prima masura ar fi dobandirea si redobandirea cetateniei romane,
precum si pastrarea identitatii nationale in Republica Moldova, Serbia,
Ucraina, dar si in celelalte tari din Balcani, dreptul la munca al
romanilor in tari precum Israel, Spania, Marea Britanie, dar si
eficienta serviciilor consulare in Italia si Spania, sau strategiile de
configurare a mediului de afaceri intracomunitar construite in
parteneriat cu oameni de afaceri romani de peste granite. Toate acestea
constituie provocari carora viitorul guvern le va face fata. De
asemenea, consider absolut necesara crearea rapida a unui cadru
functional in relatia cu romanii de pretutindeni prin restructurarea
DRRP-ului, gestionarea eficienta a procesului educational-formativ
adresat tinerilor romani de pretutindeni, precum si asigurarea
conditiilor suficiente exercitarii dreptului de vot pentru cetatenii
romani aflati in afara granitelor, prin introducerea votului prin
corespondenta.
I.: Ce ar trebui sa faca Romania pentru ameliorarea relatiilor cu romanii de pretutindeni?
V.B.:
In plan educational vor trebui derulate proiecte de sprijin logistic si
profesional pentru scolile romanesti intracomunitare. In plan cultural
ar trebui initiate, incurajate si sustinute manifestarile culturale de
tip identitar. PD-L va elabora o strategie pentru prevenirea
manifestarii si dezvoltarii curentelor de opinie romanofobe bazata pe
deschidere culturala si pe comunicare continua.In
plan lingvistic si mass-media PDL va sustine proiectele care au ca
obiectiv protejarea limbii romane si elaborarea unei strategii in acest
sens. Relatia cu mass-media internationala si locala din tarile in care
traiesc comunitati importante de romani va avea ca obiectiv crearea
unui orizont de interes fata de realitatile comunitatilor romanesti din
lume.In
plan civic si politic in raport cu statul in care se afla si cu statul
de origine vom sprijini proiectele care incurajeaza implicarea
organizatiilor neguvernamentale romanesti in programe cu impact
civic-formativ. Autoritatile romane vor trebui sa incurajeze cetatenii
romani rezidenti in strainatate sa isi asume un rol activ in
comunitatile care traiesc, sa participe la actul electoral la nivel
local. In
plan spiritual (credinta si traditie) vom sprijini proiectele care
vizeaza protejarea si promovarea vietii spirituale a comunitatilor
romanesti, precum si promovarea unui pachet legislativ complex, care sa
cuprinda prevederi clare, printre altele reorganizarea si trecerea DRRP
in subordinea Primului Ministru, precum si comasarea in cadrul acestei
institutii a tuturor structurilor cu atributii in gestionarea
relatiilor cu comunitatile romanesti din lume.
I.: In noul context electoral din Romania, ce va schimba votul uninominal pentru romanii din afara Romaniei?
V.B.:
Votul uninominal le va da posibilitatea romanilor din afara Romaniei sa
aiba o reprezentare reala a intereselor lor legitime in cadrul
institutiile statului roman, lucru pe care Partidul Democrat Liberal il
garanteaza prin programul special creat pentru romanii de pretutindeni.
Eu personal garantez aplicarea acestor masuri ca o prioritate. Din
pacate cei peste 10 milioane de romani care traiesc in afara granitelor
vor fi reprezentati doar de 6 parlamentari. E o situatie anormala, ceea
ce arata ca actualul legislativ, dominat de alianta toxica PSD-PNL, nu
a dorit sa acorde o pondere politica corespunzatoare romanilor din
afara granitelor. De asemenea nici sectiile de votare nu sunt
distribuite in asa fel incat sa ofere un acces normal celor ce vor sa
voteze. Este evident faptul ca se incearca o ingradire a dreptului constitutional la vot prin tertipuri logistice,
tocmai pentru acei romani care prin sacrificiul si munca lor au reusit
sa tina Romania pe linia de plutire in toti acesti ani. Aceasta
situatie trebuie sa inceteze imediat !
I.:
Cum vedeti situatia romanilor din strainatate, din imediata vecinatate?
(Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria) dar si din
Balcani, in contextul in care asistam la tot mai multe cazuri de
discriminare a romanilor?)
V.B.: Situatia difera de la stat la stat. Astfel Republica Moldova este un stat a
carui independenta am recunoscut-o si o respectam, dar in acelasi timp
avem obligatia morala sa ajutam milioanele de etnici romani de pe
cealalt mal al Prutului. Sustinem ca Republica Moldova sa accelereze
demersurile pentru integrarea europeana, si in acelasi timp,
autoritatile de la Chisinau trebuie sa inteleaga faptul ca drumul spre
Uniunea Europeana trece prin Romania.In privinta romanilor din Ucraina,
autoritatile ucrainiene continua masurile agresive de asimilare a
numeroasei comunitati romanesti din Transcarpatia, Nordul Bucovinei,
Sudul Basarabiei, zona de la est de Bug. Cea mai eficienta metoda de
asimilare a autoritatilor de la Kiev este eliminarea limbii romane din
scoli. La
reactiile comunitatii romanesti, Ministerul de Externe roman a tacut la
fel ca si alte institutii ale statului roman. Ba mai mult decat atat,
Ministrul Educatiei de la Bucuresti s-a dus la Kiev si a semnat un
protocol care avantajeaza net partea ucraineana in procesul de stopare
a venirii tinerilor romani din Ucraina, la studii in Romania. In Ungaria,
romanii se bucura de drepturi, dar lipsa sprijinului din partea tarii
mama a dus la o lipsa de motivatie din partea romanilor si astfel ca
numarul celor care isi afirma identitatea scade de la an la an. In
acelasi timp sunt mai multi cetateni maghiari de diferite etnii care se
declara romani, fara a cunoaste limba romana, pentru a beneficia de
subventii din partea statului maghiar!Ei, dar in Serbia sunt cele mai mari probleme, pentru ca romanii au fost impartiti in doua categorii: Romanii din Voivodina,
al caror numar a ajuns la o treime in 90 de ani de stapanire a
Banatului de Sud-Vest de catre sarbi. Acestia sunt recunoscuti ca
romani si se bucura de dreptul de a avea Scoala si Biserica in limba
materna. Si Romanii din Serbia de Nord-Est, sau Timocul
sarbesc, acestia traind in peste 150 de sate curat romanesti, in cateva
zeci de sate mixte si in 22 de orase. Acestora insa li se neaga
romanitatea, fiind numiti vlasi, un popor aparte care n-are scoala si
biserica in limba materna, desi sunt bastinasi, aflati sub stapanirea
sarba din anul 1833 si carora, pentru a li se ascunde identitatea, li
s-au dat cu forta nume slave timp de 110 ani!In
Timocul sarbesc a avut loc, in ultimii ani, un proces de redesteptare
nationala, s-au infiintat mai multe ONG-uri si partide politice ale
romanilor din Timoc, o parte din ele (8 ONG si 2 partide) mergand pe o
lista comuna in alegeri, intitulata „ROMANI UNI?I”, reusind sa fie
alesi 13 consilieri!In
urma cu cativa ani, un tanar roman din Malainita, de langa Negotin, a
ales calea preotiei si a fost hirotonit in Romania de episcopul roman
de Varset. Apoi, in curtea casei sale, a construit o biserica in care a
inceput sa slujeasca in limba romana, limba strabunilor lui si a
majoritatii locuitorilor dintre Timoc si Morava. Povestea suferintelor
si hartuielilor indurate de parintele Boian Alexandrovici este una
lunga. Dupa ridicarea primei biserici romanesti in Valea Timocului
parintele Boian a devenit o tinta vie pentru autoritatile sarbe. A fost
condamnat cu suspendare pentru ca a construit o biserica in curtea sa.
Singurul preot care slujeste in limba romana risca in orice moment sa
fie incatusat si aruncat in inchisoare. Pentru vina ce a fost rezumata
de episcopul sarb Justin in falsa decizie de caterisire: faptul ca a
tinut slujbe in limba romana. La initiativa deputatului
crestin-democrat Vlad Cubreacov din Republica Moldova, Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o Rezolutie prin care cere
respectarea drepturilor fundamentale ale romanilor de aici, urmare a
raportului deputatului german Jurgen Hermann. Din pacate, sarbii au
reusit sa impuna amendamentul 17, care cerea inlocuirea
sintagmei „vlahi/romani” cu expresia „minoritatea romana si vlaha”,
consfintindu-se in felul acesta aparitia unei noi „minoritati” in
Europa! Aceasta cu sprijinul unei parlamentare romane, care a votat
alaturi de sarbi, rusi si greci, dar si a domnului senator Ilie Ilascu,
care a refuzat sa voteze, argumentand in fata presei ca „nu a dorit sa
faca niste jocuri unguresti”!!! Acest domn, ce n-a calcat in viata
dumnealui prin Timoc, (desi a calatorit peste 100 de zile dintr-un an
in strainatate) a afirmat cu nonsalanta ca stie el ca „nu exista din partea autoritatilor sarbe o ostilitate fata de romani in partea aceea a Timocului” si ca stie el ca „unii doresc sa se numeasca vlahi si altii romani”! Si acest domn vrea sa-i reprezinte pe romanii din Europa si Asia!Situatia
romanilor din Bulgaria este diferita de cea a romanilor din Serbia.
Nici ei n-au invatamant in limba romana, cu exceptia Liceului (fantoma)
de la Sofia. Problema este a partii romane care ar trebui sa deschida
un liceu la Vidin, un Centru Cultural si sa redeschida Consulatul care
a existat in perioada interbelica. Toate acestea le-am initiat in urma
cu opt ani, dar schimbarea guvernului de dreapta a dus la abandonarea
proiectului. Nici actuala conducere liberala a DRP nu s-a lasat
impresionata de situatia disperata a acestei comunitati si a refuzat
sistematic solutionarea problemelor aparute la sud de Dunare. In privinta romanilor din Balcani, interesul guvernantilor se se confunda cu zero ! Ce sa va spun? As
putea sa dau ca exemplu faptul ca in 1997 dl. Adrian Severin, ministru
de externe pe atunci, s-a opus numirii unui atasat cultural la Atena
pentru ca pe acesta il interesa problema aromanilor din Grecia iar
domnia sa „nu dorea sa strice bunele relatii cu statul elen”!Sau
faptul ca la vizita sa in Grecia, domnul Prim ministru Tariceanu s-a
intalnit la Atena cu o delegatie a aromanilor (care nici macar nu sunt
recunoscuti de catre greci) si i-a confundat cu refugiatii comunisti
greci din anii '50 si care s-au repatriat ! Penibil !
I.:
Care sunt solutiile pe care le propuneti pentru ca romanii din
Basarabia, Bucovina de Nord, cele doua Timocuri, cei din Balcani, sa nu
mai simta atat de mult nepasarea din partea tarii mama, in raport cu ei
?
V.B.:In
primul rand facilitarea dobandirii sau redobandirii cetateniei pentru
etnicii romani de pretutindeni, apoi reorientarea strategica a
actiunilor de sprijinire a comunitatilor romanesti de pretutindeni,
prin acordarea unei mai mari importante politicilor parteneriale si
locului ocupat de organizatiile neguvernamentale.De
asemenea, vom relansa dialogul permanent si informarea periodica a
principalilor actori din societatea civila romaneasca (mass-media, ONG,
mediul politic, mediul de afaceri etc) vis-à-vis de situatia
comunitatilor romanesti din lume.
I.: De ce credeti ca domnul Calin Popescu Tariceanu l-a nominalizat candidat la Senat pentru Diaspora pe dl Petre Roman?
V.B.:
Haideti sa vedem din cine este formata „Garda pretoriana” a domnului
Kuki? Din fii de securisti, din nepoti de nomenclaturisti si un fost
student repetent! Asta-i floarea liberalismului actual,
care se va ofili cand nu i se va mai schimba „apa” in glastra… Asa ca
ce mai conteaza pentru dumnealui si un pui de ilegalist, „os de
liberal”, mai ales cand este recomandat de “taica” Iliescu.Dar ceea ce e mai grav e faptul ca, printr-o „ghidusie adminstrativa” actualul premier il numeste pe premierul minerilor
responsabil pentru relatiile cu romanii de pretutindeni cu cateva
saptamani inainte de alegeri, tocmai pentru a cheltui in campania
electorala banii publici cu care trebuiau sa se construiasca biserici,
scoli, si cu care trebuia refacuta infrastructura organizationala a
comunitatilor romanesti din lume.
I.:
Care este primul proiect pe care il veti initia in cazul in care veti
fi ales reprezentantul a peste 6 milioane de romani in Parlamentul
Romaniei?
V.B.:
Redarea dreptului fundamental la vot pentru romanii de pretutindeni,
prin introducerea votului prin corespodenta, dublata de reechilibrarea
taxelor consulare, protejarea lucratorilor romani, incurajarea
asociatiilor romanesti si a bisericilor romanilor sa se implice activ
in solutionarea problemelor cu care se confrunta comunitatile.In
paralel, impreuna cu colegul meu din Colegiul non-UE, Eugen Tomac, voi
pune accent pe facilitarea dobandirii si redobandirii cetateniei romane
pentru toti etnicii romani care indeplinesc conditiile legale.
I.: Cine sunteti dumneavoastra, domnule Viorel Badea?
V.B.: M-am
nascut la Craiova in 21 iunie 1968. Sunt absolvent al Facultatii de
Litere a Universitatii Bucuresti, cu studii culturale si umaniste
italiene, bursa de studii oferita de Ministerul Afacerilor Externe
italian la Universita per gli stranieri Perugia, iar intre 1992-1993 am
fost Presedintele Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti.
Am
fost pentru un an profesor de limba italiana la Scoala generala nr 80
din Bucuresti, pentru ca apoi sa lucrez la compania internationala de
consultanta in afaceri Consorzio Progetto Lazio 92. Intre 1998-1999 am
fost expert parlamentar la Comisia pentru Cultura, Arte si Mass-Media a
Camerei Deputatilor, pentru ca in 1999 sa fiu numit Secretar de Stat la
Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare (DRRH),
functie pe care am detinut-o pana la sfarsitul anului 2000. Intre 2001
si 2006 am fost consilier in cadrul Departamentului pentru Romanii de
Pretutindeni. Sunt membru PDL din februarie 2007 si Coordonator politic
la Comisia pentru Romanii de Pretutindeni a PDL. Sunt autor al
proiectul de Lege pentru sprijinirea comunitatilor romanesti de
pretutindeni, al capitolului din Programul PDL referitor la sprijinul
acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni, al strategiei PDL de
abordare a relatiilor cu comunitatile romanesti din lume si al
proiectului de constituire de centre de afaceri in comunitatile
romanesti din lume in parteneriat cu Camera de Comert si Industrie a
Municipiului Bucuresti.
Romanian Global News, Bucuresti