
Trebuie sa va marturisesc ca nici nu mi-as fi putut imagina sa fie posibila acceptarea de catre biroul electoral a peste 25 de pretendenti la postul de reprezentant al romanilor din continentele americane. Numai cine nu a vrut sa candideze lipseste de pe lista aceasta. Raportat la numarul celor cu drept de vot miza celor mai multi dintre inscrisi este chiar mai lipsita de sanse decat a castigului la loterie.
Dintre toti candidatii, fie pretendenti la Senat sau la Camera Deputatilor, cei ce intr-adevar atrag atentia cetatenilor romani cu drept de vot si par a investi ceva efort si ban in campania electorala, sunt din partea partidelor mai mari, precum: Partidul Democrat Liberal (PD-L), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul National Liberal (PNL), si un independent la Camera Deputatilor.
Personal, dupa cum va puteti da seama atat din editia precendenta cat si din cea de fata, pot spune ca si ziarul Romanian Tribune a fost luat in calcul de catre majoritatea candidatilor pentru a va transmite dumneavoastra mesajele lor. Sper ca ati inteles ca unele dintre acestea pot fi total contrarii opiniilor mele sau ale colegilor si colaboratorilor ziarului, insa pentru a dovedi ca democratia functioneaza si fiecare are dreptul la cuvant (bineanteles contra cost), am cautat sa facilitam tuturor aceleasi oportunitati fara nici o deosebire si fara nici o prejudecata.
Unii dintre dumneavoastra ati inteles foarte bine despre ce este vorba si cum stau lucrurile, insa pentru acei ce ne-ati transmis mesaje prin mijlocitori - doresc sa caut sa fiu cat se poate de clar. Nu mi-am schimbat nicidecum pozitia, nu am devenit membrul vreunui partid politic si nici nu intentionez sa fac acest lucru, am luat bani de la fiecare doritor de reclama tratandu-l ca pe un client obisnuit, patron sau manager de aprozar ori avocat sau doctor din comunitate. Fie ca mi-a placut sau nu ce a avut de spus fiecare, fie ca optiunile lor de a colora mesajul au fost pe masura pretentiilor mele de transparenta si adevar sau nu, am fost pus in situatia sa public ce-a vrut fiecare. La urma desigur fiecare este responsabil pentru cele declarate.
Si totusi mai am o problema. Cei ce mi-ati citit scurtul editorial al editiei trecute stiti deja ca nu am fost deloc comfortabil cu situatia creata insa in acelasi timp nu am putut refuza publicarea mesajelor tuturor candidatilor ce au ales acest mod de comunicare. Dupa cum vad eu lucrurile cautand sa ma distantez de reclama fiecaruia, fie ea mai mica sau mai mare sau chiar foarte mare, lasand la o parte sumele investite de candidati sau sprijinitorii acestora, realizez tot mai mult faptul ca avem de-a face cu o competitie dura in care foarte greu se deosebesc cei originali de cei ce copiaza. Tot mai greu sunt de deosebit cei ce sunt intr-adevar buni de a ne reprezenta si cei ce vor sa ne pacaleasca prin slogane sau declaratii pompoase doar pentru a-si atinge scopul si a ajunge in fotoliul visat - nicidecum pentru a aduce comunitatii vre-un beneficiu.
Cei mai multi dintre candidati ne-au fost total necunoscuti pana cu vreo doua luni in urma, sau daca am auzit de vreunul (precum domnul Karoly) a fost pentru ca era bun in meseria lui si nu pentru ca avea vre-un interes in comunitatea noastra. Dintre toate numele de pe lista candidatilor ce vor sa ne reprezinte in Parlamentul Romaniei, fie in Senat sau in Camera Deputatilor, este foarte evident faptul ca PD-L sta cel mai bine pentru ca si-a mandatat reprezentanti ce au facut deja ceva pentru romanii din acest colegiu - la o scara mai mica sau mai mare.
Si pentru ca am primit si mesaje din partea unora care cautau sa ma lamureasca sa fiu mai putin PD-List si sa nu mai cant atata in struna candidatilor Mircea Lubanovici si Eugen Chivu, dati-mi voie sa o mai spun odata sus si tare ca fiecare are dreptul sa creada ce vrea si sa aleaga pe cine vrea. Eu insa am fost fript prea mult si pacalit de prea multe promisiuni incat am ajuns sa ma limitez la a acorda votul de incredere celor ce reusesc sa-mi dovedeasca ca pe langa vorbe, planuri si intentii, mai au la activul lor si realizari in beneficiul romanilor despatriati de pe urma carora nu s-au ales cu profit. Adica daca au avut proiecte comunitare voluntare si daca si-au investit timp, efort si bani intr-o idee pentru a raspunde nevoilor altora - atunci mai discutam.
Desigur ca aceste ultime zile pana la alegerile din 30 noiembrie vor fi foarte cruciale. Se va cauta “schimbarea mintii” multora, de la mijloc spre stanga, de la stanga la dreapta si sper ca fiecare sa realizeze foarte bine importanta voturilor ce au devenit atat de scumpe. Scumpe, pentru ca daca e sa cautam prin toate palatele si catunele continentelor Americii sau al Australiei pasapoartele romanesti, cele ne-expirate, vom vedea ca numarul acestora este foarte mic. E tot mai evidenta strategia PSD+PNL a actualilor guvernanti de a ne interzice cat mai multora dintre noi posibilitatea participarii la vot. Adica cetateni romani suntem, dar de votat nu putem vota - chiar daca constitutia ne garanteaza acest lucru, doar pentru ca au stiut si au avut grija guvernantii sa ne dea o lege pe masura poftei lor. Saraca stanga. E atat de disperata incat face orice sa ne fure voturile. Celor mai multi ni le-a furat pastrandu-ne acasa!
Abia astept sa le vad moaca sefilor PSDei si PNListi la anuntul rezultatelor alegerilor din strainatate. Abia astept sa fie rasplatiti cu un vot de blam si cu un procentaj mai mic de 10% in favoarea lor ca sa inteleaga odata pentru totdeauna ca socialismul si marxismul nu este favorizat de romanii ce traiesc in afara Romaniei. Am ajuns pe meleaguri straine tocmai datorita acestei politici! Stiu ca au nevoie de acest vot de blam si de acest mesaj asa ca doresc sa va indemn pe fiecare roman care aveti un pasaport romanesc valabil sa faceti tot posibilul de a merge la vot!
Alegerile din 30 noiembrie sunt mai mult decat probabil cele mai importante din istoria diasporei romanesti. Daca nici acum cand alegerea noastra este pentru un reprezentant al nostru in Camera Deputatilor si unul in Senat, acum cand stim clar ca avem de ales intre niste vizitatori ai comunitatilor romanesti din diaspora si intre aceia care indiferent in care coltisor al lumii au ales sa traiasca si-au gasit timp si bani pentru a acorda atentie si prioritate romanilor din afara tarii.
Pot spune ca nu-mi plac toti candidatii PD-L din tara si nu-mi plac absolut toate infaptuirile acestui partid asa ca nu pot fi acuzat de a fi un simpatizant partizan, insa din toata inima si fara nici o rezerva va spun ca pentru aceste alegeri uninominale din 30 noiembrie optiunea cea mai buna pe care o avem de a avea oameni care sa ne reprezinte este in formatiunea PD-L: Mircea Lubanovici la Camera Deputatilor si Eugen Chivu la Senat.
Si pentru ca nu as vrea sa fi pierdut careva dintre dumneavoastra sansa de a citi editorialul editiei anterioare, iata-l aici din nou.
Alegeri si iar alegeri.
Vai de noi alegatorii.
Nici cand ma jucam cu creta pe trotuar nu reuseam sa fac atata arta
precum am reusit in acest numar al ziarului Romanian Tribune. Culoare,
fratilor... Culoare. Ca sa vedem toti cat de diferit e rosul de galben
si galbenul de-albastru. Nici nu mai are vreo importanta ca toate trei
culorile sunt una cand e vorba de tricolorul romanesc. Diferenta mare
ca de la cer la pamant.
Arta
de fapt de multe ori nu sta in ceea ce e frumos sau ceea ce place celor
mai multi, ci mai degraba este rezultatul muncii unuia, mai mult sau
mai putin talentat, dar care are priza la cativa oameni si acestia sunt
dispusi sa plateasca pentru ca acel obiect rezultat sa fie apoi parte
dintr-o colectie in speranta de a-i impresiona pe altii.
Dragii
mei, iata am ajuns si un artist, mai mult din plastic. Am luat toate
culorile - politice, le-am asezat intr-un mozaic informational de m-am
ametit singur, si-acum vin in fata dumneavoastra in prag de alegeri si
sper sa-mi transmit mesajul meu uninominal intr-acest mozaic ziaricest
politic ce vrea sa ofere in egala masura tuturor oportunitatea de a-si
transmite mesajul. Daca reusesc, e vai de mine. Daca nu reusesc, am
muncit degeaba.
Si pentru ca tot sunt ametit de multitudinea
culorilor politice, am ramas si fara idei de introducere. Stiti, mi-ar
fi placut sa scriu ceva frumos ce sa va placa, insa am hotarat in cele
din urma sa fiu din nou sincer cu dumneavoastra si sa va spun ceea ce
simt - chiar daca nu reusesc sa imbin suficiente cuvinte frumoase.
Mi-au ramas culorile pe maini si mi s-a scurs o parte din vopsea si
printre degete. M-as spala pe maini, insa nu vreau sa fiu asemeni lui
Pilat. Si totusi, pe undeva ma simt asemeni lui. Doar ca eu n-am dat la
moarte pe nimeni. Totusi, nici prieten adevarat n-am putut fi.
Realizez
acum, pe masura ce scriu aceste cuvinte, ca cel mai frumos lucru este
de fapt adevarul - desi adevarul nu este un lucru ci mai degraba ... Ce
este adevarul? Imi vine sa strig de pe varful muntelui, dar nu stiu
cine va lua seama. Ma simt obosit. Obosit de cat am urcat si prin ce
vai adanci am ajuns. Interesant. Cu cat am urcat mai mult, cu atat
parca am ajuns in vai mai adanci.
Am scris multe de-a lungul
celor sapte ani de editare al acestui umil ziar romanesc ce se vrea si
democrat (adica un fel de-a zice pentru toata lumea - buna), dar si
crestin (adica inainte de toate de a-L marturisi pe Hristos ca Dumnezeu
si Mantuitor, El - Adevarul!). Acest numar nu este aproape cu nimic
diferit de celelalte cu exceptia faptului ca este mai colorat! Si la
propriu, si la figurat. Veti vedea toata culoare politica ce se da la
noi acum in prag de alegeri nu pentru ca vrem noi, ci pentru ca vor ei.
Problema este insa ca sincer mi-e frica ca nu-i vom mai vedea pe multi
dintre acestia printre noi din nou decat peste patru ani la urmatoarele
alegeri.
Asa ca dragi alegatori, atentie! Alegeti si
dumneavoastra insa va rog mult alegeti pe cei ce credeti ca si daca nu
castiga aceasta campanie electorala vor ramane totusi intre noi!
Acestia merita alesi! Acestia merita sa ne reprezinte. Iar cei ce vor
castiga, da-le Doamne Dumnezeul nostru, Te rugam, suficienta dragoste
de noi si de Tine - Adevarul, si-ajuta-le Te rugam sa-si aduca aminte
de noi mai des, nu doar la alegeri. Cred Doamne ca mai mult decat pot
eu sa spun, Tu poti sa lamuresti pe fiecare!
Steven V. Bonica - Redactor Sef