Dezastrele din Univers sunt urmarea pacatelor (Partea a IV- a)
(continuare din numarul trecut)
O raza de lumina in lumea de pacat.
„Si tot cel ce va chema numele Domnului se va mantui“ (Fapte 2,21). Aceasta este raza de lumina mantuitoare, ce o vesteste Dumnezeu, pentru cei ce cred in El, in lumea de pacat, si pana la sfarsitul veacurilor: „Caci „Oricine va chema numele Domnului se va mantui“ (Rom. 10,13). Iar in ziua pagorarii Duhului Sfant, prin predica Sf. Ap. Petru, Dumnezeu ne-a amintit la fel, ce a zis prin proorocul Ioel: „Iar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul ...Si minuni voi face sus in cer si jos pe pamant semne: sange, foc, si fumegare de fum. Soarele se va schimba in intuneric si luna in sange, inainte de a veni ziua Domnului, cea mare si stralucita. Si tot cel ce va chema numele Domnului se va mantui“ (Fapte 2,17-21). Deci, cu toate stramtorile si urgiile peste cei - necredinciosi din lumea de pacat - raza de lumina pentru cei credinciosi se vesteste cu prisosinta, proclamand mereu: „Si tot cel ce va chema numele Domnului se va mantui“ (Fapte 2,21).
Asadar, Dumnezeu continua istoria vietii pe Planeta pentru ca mai sunt suflete care „cheama numele Domnului“, dupa cum reiese si din istoria vietii lui Israel, cand proorocul Ilie credea ca este singur, Dumnezeu i-a raspuns: ca mai are „sapte mii de barbati“ care nu s-au inchinat lui Baal. Iata, cum prezinta pe scurt Sf. Ap. Pavel: „Nu stiti oare ce zice Scriptura despre Ilie? ...Doamne, pe proorocii Tai i-au omorat, jertfelnicele Tale le-au surpat si eu am ramas singur si cauta sa-mi ia viata! Dar ce-i spune dumnezeiescul raspuns? Mi-am pus deoparte sapte mii de barbati, care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal. Deci tot asa si in vremea de acum este o ramasita aleasa prin har.“ (Romani 11,2-5).
Deci, sa retinem, ca Dumnezeu i-a pus deoparte pe cei „sapte mii de barbati“ pentru ca nu s-au inchinat lui Baal, ci adevaratului Dumnezeu: a lui Avraam, Isaac si Iacob, al Carui prooroc era Ilie. Asa si astazi, adevarata inchinare este Dumnezeului lui Avraam, Isaac si Iacob, care ni-a fost revelat de Fiul Sau Iisus Hristos, ca existand in Sfanta Treime: Tatal si Fiul si Sfantul Duh, Care este Dumnezeul - Religiei Crestine - la Care trebuie sa se inchine toate popoarele lumii, dupa descoperirea lui Mesia, Hristos Iisus cand a zis: „... in Duh si Adevar“ (Ioan 4,24) - si nu prefacuta, ca Dumnezeu sa ne asculte Rugaciunile pentru noi si pentru altii si sa ne puna deoparte pentru Imparatia Sa.
Din aceasta cauza sfanta, ca mai sunt oameni credinciosi in popoarele Universului, si in vremurile noastre vitrege, care nu se inchina dumnezeului aratat de filosofiile false ale vremii, ci cheama cu Credinta, numele Domnului Dumnezeu, mai tine Domnul lumea aceasta, dupa Scriptura prin care Iisus ne prezinta, astfel: „Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.“ (Matei 5,45).
Si cum peste tot, si in orice imparatie se poate intra printr-o usa, iata cine este „Usa“ de intrare in marea Imparatie a lui Dumnezeu: „A zis deci iarasi Iisus: Adevarat, adevarat zic voua: Eu sunt usa oilor ... Eu sunt usa: de va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla.“ (Ioan 10,7-9).
Descoperind aceasta „Usa“ - Hristos Iisus - trebuie sa o vestim la toate popoarele, pentru ca sa vina din lumea mortii, cu dezastrele pacatului, in lumea vietii vesnice prin Credinta, cu Salvatorul vietii - Iisus Hristos. Iata, cum il trimitea Dumnezeu pe proorocul Iezechil sa vesteasca poporului: „Iar daca tu vei instiinta pe cel rau si el nu se va intoarce de la rautatea lui si de la calea sa cea rea, acela va pieri in pacatul sau, iar tu iti vei mantui sufletul tau“ (Iezechil 3,19). Iar prin proorocul Osea, Dumnezeu trimite sa se semene Mesaje ale cunoasterii lui Dumnezeu, cand a zis: „Semanati-va fapte bune, caci numai asa veti secera milostivire; prefaceti telina in ogoare ale cunoasterii de Dumnezeu si cautati pe Domnul, ca El sa vina si sa va indestuleze de roade mantuitoare!“ (Osea 10,12).
Iar Mantuitorul Hristos, dupa ce s-a aratat Apostolilor Sai dupa Inviere, le-a zis: „...Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui; iar cel ce nu va crede se va osandi“ (Marcu 16,15-16). Unul din mesajele Evagheliei este pocainta spre iertarea pacatelor, dupa Scriptura care ne reveleaza, astfel: „Si sa se propovaduiasca in numele Sau (Iisus Hristos) pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la Ierusalim“ (Luca 24,47). Astfel, Mesajul urgent de actualitate in vremurile istorice pe care le traim, este: - Evanghelizarea lumii - pentru salvarea Universului de la dezastrele pacatului.
Ca va trebui suferit pentru aceasta, iata ce ne raspunde Domnul Iisus: „Si veti fi urati de toti pentru numele Meu; iar cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui.“ (Matei 10,22). Nimic nu se poate in viata fara jertfa suferintei, precum nici mantuirea lumii nu s-a putut fara Jertfa pe Crucea Golgotei a suferintei lui Iisus. Raza de lumina, cu putere de salvare, vine din toate Scripturile prin care ne vorbeste Dumnezeu. Depinde numai de Credinta omului din totdeauna. Dumnezeu este Cel: „Care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina.“ (1Tim. 2,4), indiferent ca este cineva in lumea de pacat. Intoarcerea la Pocainta am aflat ca aduce iertarea si restaurarea omului inaintea lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos.
Filosofia de astazi este: ca omul sa aiba incredere in el. Total gresit. Iata ce ne descopera Dumnezeu, ca: „Cel ce isi pune nadejdea in inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce dupa intelepciune, acela va fi mantuit.“ (Pildele lui Solomon 28,26). Iar mai departe urmatoarele Scripturi ne reveleaza si mai mult, zicand: „Zis-a cel nebun intru inima sa: „Nu este Dumnezeu!“ Stricatu-s-au si urati s-au facut intru faradelegi. Nu este cel ce face bine...“ (Psalm 52,1-2). De la astfel de oameni in orice societate, din orice vreme istorica, nu vine nici o raza de lumina, ci numai si numai raze puternice ale intunericului din toate invataturile lor, conducand societatea umana spre lumea de pacat in moartea dezastrelor.
Urmarea lui Hristos, este Unica salvare a omului si a popoarelor lumii, pentru ca numai El, S-a putut prezenta pe Sine sub soare ca este: Lumina lumii si Calea si Adevarul si Viata, cand a zis: „Deci iarasi le-a vorbit Iisus zicand: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii.“ (Ioan 8,12). „Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal Meu decat prin Mine“ (Ioan 14,6). In drept si adevar, a afirmat despre Sine Iisus, ca este „Lumina lumii“ pentru ca El este Cel prin care s-a asezat lumina in Soare, dupa Scripturile care ne descopera, astfel: „A Ta este ziua si a Ta este noaptea. Tu ai intocmit lumina si soarele. Tu ai facut toate marginile pamantului; vara si primavara Tu le-ai zidit.“ (Psalm 73,17-18). Da, toate s-au facut, din cate s-au facut, prin Cuvantul (Logosul) lui Dumnezeu, fara El nimic nu s-au facut, caci intru El era viata si viata era lumina oamenilor, care lumineaza pe tot omul care vine in lume, si lumina Lui lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o (cf.Ioan 1,1-10).
Stimate cititorule, si acum dupa toate, sa ne hotaram sa mergem cu Hristos Iisus in istorie ca sa avem Lumina vietii, si sa nu umblam in intunericul pacatului cu urmarea dezastrelor in univers. Iisus este Calea care nu rataceste, Adevarul care nu inseala si Viata care nu sfarseste niciodata. Prin cat mai multi care vor urma in istorie pe Hristos, Dumnezeu va salva omenirea si universul de la dezastrele pacatului, caci se vor inmulti numele celor care „cheama numele Domnului“ ca sa se mantuiasca. Iisus este: „marele Dumnezeu si Mantuitor al nostru Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine pentru noi, ca sa ne izbaveasca de toata faradelegea si sa-Si curateasca Lui popor ales, ravnitor de fapte bune.“ (Tit 2,13-14).
Raza de lumina izbavitoare, in contestul istoric de faradelegi si departare de Credinta, este prin pazirea Cuvantului lui Dumnezeu, care ne vorbeste prin urmatoarele Scripturi, astfel: „Iata eu astazi ti-am pus inainte viata si moartea, binele si raul, Poruncindu-ti astazi sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, sa umblii in toate caile Lui si sa implinesti poruncile Lui si legile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti si sa te binecuvanteze Domnul Dumnezeul tau pe pamantul pe care il vei stapani.
Iar de se va intoarce inima si nu vei asculta, ci te vei lasa ademenit si te vei inchina la alti dumnezei si le vei sluji lor, Va dau de stire astazi ca veti pieri si nu veti trai mult in pamantul pe care Domnul Dumnezeu ti-l da si pentru a carui stapanire treci tu acum Iordanul“ (Deutronom 30,15-18). Asa a vorbit Dumnezeu prin Moise poporului Israel atunci si s-a implinit, si tot asa vorbeste Dumnezeu si astazi popoarelor si guvernelor lumii si toate se vor implini, precum s-au implinit inainte. Sa imbratisam calea intelepciunii, si sa alegem calea vietii prin ascultarea de Dumnezeu si Nu calea mortii prin ascultarea de diavolul spre lumea de pacat. „...Cine are urechi de auzit sa auda.“ (Luca 8,8), zice Domnul.
Sa incheiem in fata Dezastrelor din Univers cu Psalmul 66, de mare Rugaciune, zicand: „Dumnezeule, milostiveste-Te spre noi si ne buinecuvanteaza, lumineaza fata Ta spre noi si ne miluieste. Ca sa cunoastem pe pamant calea Ta, in toate neamurile mantuirea Ta. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Veseleasca-se si sa se bucure neamurile, ca vei judeca popoarele cu dreptate si neamurile pe pamant le vei povatui. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pamantul si-a dat rodul sau. Binecuvanteaza-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. binecuvanteaza-ne pe noi, Dumnezeule, si sa se teama de Tine toate marginile pamantului.“ (Psalmul 66).
Si „Toata suflearea sa laude pe Domnul“ (Psalm 150,6), intr-o adevarata muzica a oamenilor si popoarelor pe pamant: muzica de pace, de armonie, de iubire pentru Marele si Mult-milostivul nostru Dumnezeul, in Liturghia Universului Fizic in unire cu Liturghia Universului Ceresc, caci: „Indurat si milostiv este Domnul, indelung-rabdator si mult-milostiv.“ (Psalm 144,8). Atragerea tineretul din toate popoarele lumii si oamenii de toate varstele, de la muzica mortii, la cat mai multa Muzica Divina spre slava Creatorului si Atottiitorul, a toate cate sunt in cer si pe pamant - Marele si mult-milostivul Dumnezeu - inseamna disparitia pacatelor si a dezastrelor din univers si instaurarea vietii in locul mortii. Muzica ce preamareste pe Dumnezeu este ca un izvor de binecuvantare de la Dumnezeu peste popoare, de la o margine a pamantului la cealalta. „Lauda suflete al meu, pe Domnul. Lauda-voi pe Domnul in viata mea, canta-voi Dumnezeului meu cat voi trai“ (Psalm. 145,1-2). „Slavit sa fie Domnul“ (Psalmul 69,5). In veci. Amin.
Preot Paroh Aurel Sas
Biserica Ortodoxa Romana Sf. Gheorghe
Las Vegas, Nevada