O incercare de evaluare comparativa a politicilor sociale din ultimele decenii. In primele zile ale lui 1989, in „Scinteia" se vorbea despre un subiect ce a monopolizat si debutul politic al lui 2009: maririle de salarii si pensii.
„O noua si elocventa expresie a grijii statornice a partidului pentru cresterea nivelului de trai", se titra pe prima pagina a editiei „Scinteia" din 5 ianuarie. In subtitlu se enumerau ultimele realizari: „Prin incheierea celei de-a doua etape de majorare a retributiilor, 4,4 milioane de oameni ai muncii beneficiaza de venituri marite; altor 800.000 de persoane li s-au marit pensiile in anul 1988".
Lipseau produsele, nu banii
Se implineau 45 de ani de construire a comunismului, iar partidul isi propunea sa demonstreze functionarea politicii ceausiste. „Marea problema a anilor ‘80 nu era insa lipsa banilor, ci a produselor", spune profesorul de stiinte politice Daniel Barbu, de la Universitatea Bucuresti.
Maririle veneau aproape de finalul a opt ani de foamete si frig impuse populatiei pentru a se achita toate imprumuturile externe. Articolul din „Scinteia" amintea de „efortul financiar" presupus de aceste mariri de salarii si pensii incepute in vara lui 1988 si continuate cu doua etape in 1989. In finalul materialului, populatia era linistita: se mentiona ca maririle nu vor afecta chiriile sau alocatiile pentru copii.
Cum se faceau majorarile salariale si de pensii pe timpul lui Ceausescu? Profesorul Daniel Barbu spune ca „existau calcule algebrice desprinse de orice fel de realitate, care stateau impreuna, insa totul era o fictiune".
Intr-o economie inchisa, cu preturi fara nicio legatura cu piata libera (nici la combustibili, nici la alimente sau case), majorarile de venituri se fixau prin „Planul unic de dezvoltare economica si sociala", isi aminteste Theodor Stolojan (premier intre 1991 si 1992): „Totul se stabilea prin aceste planuri - cresterea economica, beneficiile, cheltuielile... miscarea preturilor era si ea planificata".
Partidul decidea, tinand cont de gradul de suportabilitate al populatiei, si toti se conformau. „Era un mecanism artificial, care nu cunostea negocierea intre cei trei actori sociali – sindicate, patronate si guvernanti, proprie economiei de piata. Nici nu existau patronate", explica profesorul Barbu.
Cresteri politice si cresteri economice
Economistul Ilie Serbanescu, fost ministru al Reformei (intre 1997 si 1998), spune ca maririle din 1988 – 1989 aveau o baza economica realista, spre deosebire de cele discutate, acum, la sfarsitul lui 2008, inceputul lui 2009.
Din acest punct de vedere, Serbanescu este de parere ca, de fapt, majorarile actuale sunt politice: „Lucrurile trebuie nuantate. Maririle de atunci erau o chestie sistematica, planificata. Asa au fost si cele din 1988. Doar promisiunile din balcon, in decembrie 1989 (facute la ultimul miting al sotilor Ceausescu, din 21 decembrie, cand a inceput Revolutia in Capitala – nota redactiei), au fost politice.
Exista o economie ineficienta, inchisa, dar aveau de unde sa dea bani pentru salarii si pensii. Acum nu mai avem o economie, ci doar un tinut, un teritoriu. Nu mai avem industrie, nu mai avem agricultura... Din aceste motive, cresterile de atunci erau mai fundamentate economic decat cele despre care se discuta acum, la inceputul lui 2009. Astea sunt strict politice si nu au niciun fel de baza economica. Incalca aritmetica lui 1 plus 1!".
Patru salariati la un pensionar
Raportul dintre numarul salariatilor si cel al pensionarilor, cauza crizei in care se afla sistemul romanesc de pensii, a evoluat dramatic in cei 20 de ani scursi de la disparitia comunismului. In 1989, cand Ceausescu majora pensia de stat la 1.430 lei, in Romania existau opt milioane de salariati si numai 2,1 pensionari.
In 2006, raportul a devenit pentru prima data subunitar. In octombrie anul trecut, existau 4,825 milioane de salariati si 5,526 milioane de pensionari la stat, potrivit Institutului National de Statistica. Alte circa doua milioane de persoane muncesc in strainatate, fara a contribui la fondul de pensii.
De aceea, Theodor Stolojan ii da dreptate intr-o anumita masura lui Ilie Serbanescu. „Marirea pensiilor este o decizie tot mai politica. Dar este clar ca o asemenea decizie nu poate fi strict economica. Avem doua – trei milioane de muncitori in strainatate.
Nu poti sa le spui pensionarilor sa mai astepte fiindca noi avem un sistem pay as you go (pensia se acopera din contributiile prezente ale persoanelor active – nota redactiei)! Solutia este ca pensiile sa creasca de la bugetul de stat. Adica, in afara banilor dati de fondul de pensii, pensiile mici sa fie majorate cu bani din alta parte, de la buget", explica Theodor Stolojan.
33 la suta, cea mai mare crestere salariala in comunism
Record ratat
„De altfel, in 1988, retributia minima pe economie a sporit de la 1.500 la 2.000 de lei lunar, adica cu 33%, ceea ce reprezinta cea mai mare majorare din toti anii constructiei socialiste din tara noastra", scria jurnalistul de la „Scinteia", in ianuarie 1989. La 20 de ani distanta, guvernantii au ratat doborarea recordului la cresteri salariale prin amanarea acordarii celor 50 de procente promise profesorilor.
Preturi la sfarsitul anilor ‘80 si acum
O comparatie intre valoarea pensiei de atunci si cea de acum este imposibila. Leul este altul, preturile sunt altele, structura cheltuielilor unui pensionar este alta. Cu o pensie medie de 1.430 de lei, in 1989, se puteau cumpara circa 47 de kilograme de carne de porc (33 lei per kg).
Cu o pensie medie de 622 de lei, in 2009, se pot achizitiona peste 53 de kg de carne de o calitate similara (11,6 lei kg). Asta nu inseamna ca pensionarii si-ar permite mai multe acum. Intretinerea unui apartament cu doua camere, pe timp de iarna, cu achitarea facturii electrice, a gazelor si a telefonului (servicii mult mai ieftine, dar aproape inexistente atunci), aproape ca epuizeaza pensia lunara medie.
Anii ‘80 Prezent
o franzela 4 lei 1 leu
1 kg zahar 11 lei 3,5 lei
1l ulei 12 lei 6-9,5lei
1l benzina 9 lei 3,5 lei
1 ziar 0,50 lei 1 leu
Pantofi din piele 200-400 lei peste 150 lei
1 Kg carne de porc 33 lei 11,6 lei
Intretinerea unui 300lei 250 lei
apart. cu 3 cam. (4 pers.)
1 l lapte 4,5 lei 3,5-5 lei
Un pachet unt 8 lei 4 lei
Un bilet la cinema 2-5 lei 15-28 lei (3D)
Un bilet la teatru 20-25 lei 15-30 lei
1Kw/h 0,75 lei 0,44 lei
Un automobil Dacia 70.000 lei Dacia Logan 36.000lei
1 Kg rosii 5-10 lei 2-7 lei
o calatorie cu metroul 1 leu 1,1 lei
Mariana Bechir - Adevarul