„Seva vietii pe pamant"
Apa a fost folosita ca medicament inca din antichitate, cu succese deosebite. Primele documente in care se mentioneaza tratamentele interne cu apa pot fi gasite in vechile scrieri chineze. Apoi, de la acestia, tratamentul cu apa a fost preluat de indieni, egipteni si, mai tarziu, de catre europeni. Leonardo da Vinci spunea: „Apei i-a fost data puterea de a deveni seva vietii pe pamant". Intr-adevar, fara apa si soare nu ar putea exista viata. Apa este purtatorul vietii pe pamant, unul dintre cei mai perfecti solventi pe care i-a produs vreodata natura, din moment ce nenumarate substante dizolvate in ea isi pastreaza nealterate proprietatile chimice si biologice.
In vechile texte hinduse, se precizeaza ca „totul era apa, iar vastele intinderi lichide nu aveau margini". De asemenea, in cosmogonia babiloniana se precizeaza ca la inceputul inceputurilor, cand dupa credinta comuna nu exista nici cer si nici pamant, totul se reducea la o materie nediferentiata, si anume, la apele primordiale.
Cura cu apa a fost studiata stiintific de doctorii Karl Dirnagel si H. Drezel, care au ajuns la concluzia ca avem de-a face cu un tratament particular, care provoaca reactii in ciclurile functionale cele mai diverse ale organismului. Apa provoaca modificari vitale in organism, nu numai din punct de vedere al invelisului cutanat, ci si asupra diverselor aparate si tesuturi. Manipuland inteligent apa, putem exercita sau diminua dupa dorinta asa numitul „curent vital", incetinand sau activand metabolismul. Apa incita fortele latente ale organismului, exercitand astfel actiuni net superioare multor medicamente.
Iata ce scrie medicul german Albert Schalle, in cartea sa intitulata „Cura lui Kneipp, cura reusitelor" (carte tradusa si in romaneste): „Am tratat in intreaga mea cariera medical peste 20.000 de bolnavi, suferind de diferite afectiuni, si pot sa ma pronunt asupra rezultatelor. Avand aceasta bogata experienta, am nu numai dreptul, ci si datoria, de a face cunoscute extraordinarele succese ale curei lui Kneipp, o valoroasa metoda terapeutica, cu dimensiuni curative indiscutabile, unice, incomparabile". Dar apa are o putere de vindecare si pe cale interna, prea putin cunoscuta, si pe care vrem sa v-o impartasim.
De ce e importanta apa?
Un adult de 70 de kg are, in mod obligatoriu, in structura sa cel putin 50 litri de apa, 50% din intregul nostru continut hidric fiind cantonat in celule, 45% in spatiile intercelulare si numai 5% in sange. In organismul uman, la fel ca in natura, apa se afla in continua circulatie si primenire. Prin intermediul pielii, pierdem circa 500 ml de apa pe zi, prin aerul expirat 350 ml, iar prin urina, in jur de 1500 ml. Sursele de apa ale organismului uman sunt: apa propriu-zisa, ingerata pe cale bucala, cea provenind din alimente, ca si cea provenind din oxidarea acestora. Alimentele reprezinta o sursa important de apa, stiut fiind ca in anumite zarzavaturi si fructe, aceasta se afla in procente ce se ridica pana la 95%. Pana si carnea cuprinde 70% apa. Este foarte interesant ca organismul, in anumite limite, isi poate fabrica singur o cantitate de apa, asa-numita apa endogena. Aceasta se formeaza prin polimerizare, in cursul proceselor metabolice. Procesul involutiei, al imbatranirii, este legat in mod direct de diminuarea posibilitatilor organismului de a metaboliza si pastra apa. Pierderile in apa ale organismului se accentueaza progresiv, in asa fel incat, la 30 de ani, continutul hidric al organismului uman este de 60%, iar la 70 de ani, de circa 46%. Pe masura ce imbatranim „ne uscam", in mod treptat, asa cum se intampla si in natura, sa zicem cu arborii. Apa este in primul rand „vinovata" de tenul intins si catifelat pe care il avem in copilarie si adolescenta, ca si de uscarea sa din ultima perioada a vietii.
Tratamentul intern cu apa
Medicii si biologii sunt perfect convinsi de faptul ca efectele terapeutice ale apelor nu pot fi puse exclusiv pe seama elementelor minerale pe care acestea le contin.
Cand au eficienta apele minerale?
Un lucru care nu se cunoaste indeajuns este faptul ca apele minerale sunt extrem de utile in curele interne, dar numai atunci cand sunt consumate direct de la sursa, in locul unde izvorasc, si nu imbuteliate. Apele minerale se afla in raporturi fizico-chimice stabile, intr-un anumit echilibru ionic, asigurat de factorii terestri de obarsie. Cand apa este indepartata de acesti factori si nu este consumata la nivelul izvorului, ci intr-un alt loc, unde a fost transportata, aceasta simpla operatiune mecanica de translatie este suficienta pentru a perturba, mai mult sau mai putin vizibil, stabilitatea apei respective. Ionii continuti de respectiva apa devin inactivi. De aceea, nu numai transportul in sine, dar si operatiunea de imbuteliere si de depozitare pot modifica echilibrul acestei ape si implicit si rolul ei terapeutic. Se cunoaste faptul, de exemplu, ca precipitatul de fier care se depune pe sticle este deja inactiv, lucru care nu se intampla cu aceeasi apa consumata la izvor, si in care fierul respectiv are un puternic efect terapeutic. Se cunoaste deci ca aceeasi apa consumata la izvor direct de la sursa este mult mai eficienta decat cea imbuteliata. Sa nu uitam nici faptul ca in anumite cazuri se folosesc recipiente de plastic, care pot fi foarte toxice. Este numai un singur aspect, dar aspecte negative sunt foarte multe.
Reteta curei cu apa
Cura interna cu apa se poate aplica in 3 cazuri distincte :
1. In scop profilactic.
2. In scop curativ.
3. In scop de recuperare.
In toate trei cazurile, organismul trebuie invatat treptat cu apa. Acest lucru se intampla fara dificultati, va va trebui insa perseverenta pentru a putea sa obtineti rezultatele dorite.
Primele rezultate ale curei se observa dupa15 zile de la debutul ei. Pielea va fi prima care ii va dovedi eficienta, apoi va incepe sa actioneze si asupra intregului organism.
(continuare in numarul viitor)
Eugen Giurgiu