Constitutia Romaniei s-a dovedit, mai ales in ultimii patru ani de guvernare, ca fiind in multe locuri depasita de evenimentele politice. In istoria recenta a Romaniei Constitutia a fost regandita si reeditata de catre o comisie condusa de regretatul Antonie Iorgovan, in anul 1992. Avand ca model Constitutia Belgiana, comisia pastreaza totusi idei din constitutia anului 1923, din cea socialista a anului 1975 rezultand un amalgam care a fost revizuit in anul 2003. Nici in ultima forma legea suprema nu este in pas cu modernismul european. Problema schimbarii ei s-a pus de nenumarate ori in ultima vreme. Comisia Prezidentiala de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania a realizat un Raport de Modificare a Constitutiei. Prezentarea raportului a fost facuta la Palatul Cotroceni in cadrul unei prezente impresionante: primul-ministru, presedintii celor doua camere, Avocatul Poporului, Procurorul General al Romaniei, presedintele CSM, reprezentanti ai opozitiei, studenti si ONG-uri.
Comisia a cuprins in raportul sau 23 de propuneri de modificare. Presedintele tarii a selectat zece dintre ele ca fiind cele mai importante.
In expunerea sa seful statului a optat pentru o republica semiprezidentiala, cu un presedinte care printre alte atributii sa poata dizolva si Parlamentul. Propunerea Comisiei prevede ca Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o singura data. Daca Presedintele o face, a doua dizolvare echivaleaza cu incetarea mandatului sau, urmand sa fie organizate si alegeri prezidentiale, la care acesta poate candida „fara a afecta in acest fel prevederea constitutionala care limiteaza la doua numarul de mandate“.
Acesta, alaturi de parlamentul unicameral sunt punctele care vor starni cele mai vi dispute in dezbaterea publica. „Dreptul de dizolvare nu intareste autoritatea presedintelui, ci acorda un element suplimentar de raspundere in sarcina acestuia“, subliniaza Comisia in Raportul sau.
La prima citire Raportul pare totusi ca intareste semnificativ rolul presedintelui in societate, societate care ar trebui sa-si aleaga in continuare prin vot direct seful statului. Traian Basescu a fost de parere ca nu ar trebui sa se renunte la dreptul cetatenilor „de a-si alege direct si nemijlocit presedintele“, ca replica la acele propuneri care vizau alegerea presedintelui indirect, prin votul Parlamentului, la fel ca in multe state europene. Iata punctele considerate de Presedinte ca fiind cele mai relevante:
• adoptarea unui regim semiprezidential coerent;
• definirea mecanismelor dizolvarii Legislativului ;
• un sistem unicameral;
• eliminarea oricarui privilegiu al alesilor care comit fapte penale;
• limitarea drastica a reglementarii prin ordonante;
• un decupaj administrativ cu 9-12 judete sau regiuni si o autonomie locala veritabila;
• recrediblizarea Curtii Constitutionale;
• introducerea referendumului obligatoriu;
• regandirea rolului si structurii CSM;
• definirea clara a tuturor drepturilor cetatenilor.
Se anunta o primavara si o vara plina cu dezbateri publice pe marginea modificarii legii de baza. Partidele politice, in pricipiu, sunt de acord cu aceasta revizuire. Presedintele Senatului si lider al social-democratilor, Mircea Geoana a avansat chiar ideea unei reforme ample la nivel statal. „Nu este suficient, in opinia mea si in opinia noastra, doar o modificare a cadrului constitutional, avem nevoie in plus si de o ampla reforma a statului in ansamblul sau si a Guvernului in ansambulul sau, nu ca entitate politica, ci ca structura instutitionala“, a spus Geoana.
Anul acesta criza economica se face din ce in ce mai simtita pe piata romaneasca. Ramane de vazut care va fi interesul popular pentru modificarea legii supreme.
Nelu Sabau – Actualitatea Mureseana