Nastase tot fuge de justitie de 3 ani
Procurorul general a solicitat din nou Camerei Deputatilor avizul pentru urmarirea penala a lui Adrian Nastase in dosarele Zambaccian 2 si Matusa Tamara. Se cauta, bineinteles, noi tertipuri pentru amanare.
Foto: Parlamentul reuseste sa-i tina departe pe procurori de familia Nastase
Laura Codruta Kövesi i-a atras atentia Robertei Anastase, presedinta Camerei Deputatilor, intr-o scrisoare trimisa acesteia in 9 ianuarie, ca membrii Biroului Permanent au incalcat Constitutia atunci cand au decis restituirea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a doua dosare penale deschise de DNA impotriva lui Adrian Nastase.
„Atributia de a se pronunta asupra sesizarilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie apartine in exclusivitate plenului Camerei Deputatilor si nu poate fi cenzurata de Biroul Permanent, care nu are printre atributiile reglementate de regulament solutionarea sesizarilor referitoare la formularea cererii de incepere a urmaririi penale“, se arata in document.
Biroul Permanent a decis luni sa trimita cele doua dosare Comisiei juridice, care va face rapoarte de prezentare pentru plenul Camerei Deputatilor in termen de 30 de zile. Pentru ca DNA sa continue anchetarea lui Adrian Nastase este nevoie de votul a jumatate plus unu din numarul deputatilor prezenti.
Fostul premier sustine, in continuare, ca dosarele sale sunt politice, fara a discuta insa si probele aduse de procurori impotriva sa. „Nu cred sa mai existe cineva in tara sau in PSD, in orice caz, care sa nu considere aceste dosare politice“, a declarat ieri Adrian Nastase. Prima metoda folosita de Adrian Nastase pentru a ocoli justitia a constat in refuzul repetat de a da declaratii la DNA fata de acuzatiile ce i se aduc. La indemnul sau, Camera Deputatilor a refuzat in martie 2006 sa le permita procurorilor perchezitionarea locuintelor sale, pentru a se identifica bunurile primite drept mita.
Pentru ca DNA l-a trimis totusi in judecata, urmatorul tertip a fost sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), in februarie 2007, cu argumentul ca si pentru fostii ministri, cum era cazul sau, nu doar pentru cei in functie, procurorii au nevoie de avizul presedintelui Romaniei, Camerei Deputatilor sau al Senatului pentru a incepe urmarirea penala. CCR a admis in iulie 2007 exceptia ridicata de Adrian Nastase, astfel ca ICCJ a restituit DNA dosarele pentru refacerea urmaririi penale. In septembrie 2007, DNA a solicitat, conform deciziei CCR, avizul presedintelui Traian Basescu pentru anchetarea lui Nastase. Presedintele a avizat, in ianuarie 2008, urmarirea penala fata de opt ministri in functie sau fosti ministri, printre care si Adrian Nastase.
Intrucat atat Camera Deputatilor, cat si Senatul pretindeau, dupa avizele date de Basescu, ca trebuie, la randul lor, sa aprobe aceste anchete, Parchetul ICCJ a sesizat din nou CCR, pentru a decide cine trebuie sa ceara urmarirea penala a ministrilor care sunt si parlamentari. CCR a decis in martie 2008 ca DNA ii poate urmari penal pe ministrii care sunt si parlamentari numai cu acordul Camerei din care acestia fac parte. Camera Deputatilor a fost chemata sa se pronunte pe doua dosare de coruptie, al lui Adrian Nastase si al lui Miron Mitrea. Deputatii au votat, in 13 august 2008, impotriva urmaririi penale a lui Adrian Nastase, iar dosarul Zambaccian 2, in care Nastase era cercetat pentru modul in care a obtinut intregul imobil din Strada Zambaccian, a fost returnat DNA. La sfarsitul lunii august 2008, DNA a trimis Camerei Deputatilor pentru avizare si celelalte doua dosare ale lui Adrian Nastase, Zambaccian 1 si Matusa Tamara.
In septembrie 2008, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a retrimis aceste dosare Parchetului ICCJ, cu argumentul ca probele trimise ar fi fost anulate de Inalta Curte cand a decis restituirea lor la DNA. Niciodata, nici in fata justitiei, nici in fata presei, Adrian Nastase nu a discutat probele pe care-si bazeaza DNA acuzatiile. In ultimii trei ani, de cand DNA a inceput urmarirea penala a fostului premier, un singur dosar, Zambaccian 1, a fost pe rolul ICCJ doar trei luni, intre noiembrie 2006, cand a fost trimis in judecata, si februarie 2007, cand a fost trimis la Curtea Constitutionala. Adrian Nastase era acuzat de procurorii DNA ca in perioada 2002-2004 a luat mita de la Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru a o mentine in functie.
In 31 mai 2007, DNA l-a trimis in judecata intr-un nou dosar, Matusa Tamara, in care acesta era acuzat de dare de mita, pentru ca i-ar fi oferit in 2004 lui Ioan Melinescu postul de director al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, iar acesta ar fi sustras un document din Oficiu care proba ca Dana Nastase ar fi depus in numerar la o banca 400.000 de dolari, suma pe care nu o putea justifica.
Dorin Petrisor - Cotidianul