Masurile protectioniste divid Europa
Masurile protectioniste risca sa duca la un conflict diplomatic intern in UE, dupa ce si Germania a decis sa subventioneze masiv propria industrie auto.
Uniunea Europeana traverseaza o noua criza interna, tot mai multe state mici aratandu-se nemultumite de faptul ca sunt excluse din procesul de luare a deciziilor, se arata intr-un comentariu al Deutsche Welle. Statele mai mici sunt iritate ca alte sase tari UE, printre care Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda, Luxemburgul si Cehia au participat la summitul de la Berlin, gazduit de cancelarul geman, Angela Merkel.
Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a fost primul care a iesit public pentru a arata ca mai multe state, printre care Suedia, Polonia si Belgia, sunt nemultumite de statutul de tara de mana a doua, ce le-a fost rezervat de anumiti lideri din UE. „Nu inteleg ce s-a castigat prin intalnirea de duminica de la Berlin.
Aceasta confuzie nu submineaza doar statele mai mici ale UE si Comisia Europeana, ci si Consiliul insusi”, a declarat Bildt. Finlanda s-a alaturat grupului de nemultumiti, prin vocea ministrului sau de Externe.
“Niciodata in istoria UE nu a mai existat o perioada ca aceasta, cu atat de multe clici”, a declarat, dupa incheierea reuniunii, seful diplomatiei finlandeze, Alexander Stubb.
Prea multe summituri
“Sunt extrem de ingrijorat de haosul institutional al Uniunii Europene”, a explicat Stubb. Multe state europene se plang de faptul ca in ultima perioada au avut loc prea multe intalniri, la care nu s-a ajuns la nicio concluzie clara.
Astfel, pe langa intalnirea prezidata de Merkel, luni a avut loc la Bruxelles reuniunea CAGRE, la care participa ministrii de Externe din statele UE, iar peste cinci zile va avea loc un alt summit, de aceasta data convocat si prezidat de Cehia.
Ultima reuniune CAGRE ofera argumente analistilor europeni care critica multitudinea de summituri si reuniuni dedicate crizei economice.
Astfel, ministrii de Externe din UE nu au reusit sa ajunga la un acord in privinta unei propuneri a Comisiei Europene de a aloca cinci miliarde de euro din fondurile comunitare unor proiecte de interconectare a retelelor energetice ale unor state europene izolate.
A doua propunere a Comisiei viza cresterea accesului la internet in zonele rurale. Ministrii nu au reusit sa identifice sursele de finantare. Cancelarul german a fost unul dintre principalii opozanti ai acestor masuri. “Ajutorul european nu trebuie sa inlocuiasca investitiile mediului privat”, a declarat Merkel.
Subventiile, marul discordiei
O alta masura a statelor mari din UE care deranjeaza statele mici este decizia “granzilor” de a acorda subventii guvernamentale propriei industrii, fiind vizata in general industria auto.
Astfel, guvernul german tocmai a anuntat ca va sustine financiar fabricile Opel, o masura similara celor luate deja de Franta, Spania si Italia. Masurile acestora sunt in neconcordanta cu opiniile exprimate de Comisia Europeana, care a cerut clar statelor membre sa nu treaca la masuri protectioniste si ajutoare de stat ilegale.
„Financial Times Deutschland“ sustine insa ca autoritatile germane sunt pregatite sa deschida o linie de creditare, in valoare de 3,3 miliarde de euro pentru Opel.
Decizia autoritatilor germane vine la doar cateva zile dupa ce Comisia Europeana si-a exprimat “ingrijorarea” fata de masurile italienilor de sustinere financiara a mai multor industriei nationale. Spania ofera la randul sau 4,1 miliarde de euro industri auto nationale, in timp ce Franta conduce in acest “top”, cu 8,7 miliarde de euro.
Masurile protectioniste ale unor guverne europene afecteaza economia altor state membre UE, ceea ce contravine legislatiei europene. Comisia Europeana pare incapabila sa sanctioneze statele care iau masuri protectioniste, in ciuda faptului ca mai multi lideri europeni si analisti de la Bruxelles au cerut acest lucru.
UE vrea noi reglementari
Uniunea Europeana ar putea decide astazi crearea unei noi agentii europene care sa reglementeze institutiile financiare ce activeaza in spatiul european. „Noua legislatie ar putea marca schimbari institutionale profunde”, a declarat Karel Lannoo, presedintele Centrului pentru Studii Europene, informeaza „EuObserver“.
Expertul financiar crede ca Executivul european ar putea cere astazi infiintarea unei „singure agentii, construita dupa Institutul Monetar European, ce a aparut in 1992.
Acesta ar putea reprezenta baza crearii unui nou sistem de supracontrol financiar”. Institutul Monetar European a fost predecesorul Bancii Centrale Europene si incuraja cooperarea intre bancile nationale ale statelor membre.
George Daniel Ripa - Adevarul