- fragmente din I.L. Caragiale -„Intr-o tara ca a noastra, unde cind afirmi ceva, nu ti se cere si dovezi, unde spiritul public nu are nici un element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tarimul stiintei de stat, reaua credinta este de multe ori o buna temelie pentru cladirea unei frumoase reputatiuni. Ca sa treci de cel mai curat, n-ai decit sa ponegresti cu ori fara drept pe altii; ca sa te creaza lumea om cinstit si de treaba, n-ai decit sa ocarasti si sa osindesti in vileag purtarea altora, chiar daca dinsii au o buna purtare si mai ales in cazul acesta. Daca vrei sa inseli lumea, a zis un filosof, inseal-o gros, ca subtire nu ti se prinde. E mult numai pina sa-ti faci o reputatie frumoasa, si in urma poti fara grija sa savirsesti insuti pacatele de care osindeai odata pe altii buni nevinovati.“
([Fratii radicali si D. Dim. Sturdza])„La ce serveste discutia de cuvinte, circota de vorbe seaca de miez? La nimica decit la pierdere zadarnica de vreme. Poporul roman, cuminte si fatalist din fire, a avut totdeauna aceasta credinta. Daca te apucai cu un roman get-beget la vorba, pe la namiez, cind e soarele-n putere, si-l intrebai: < Mai Musate, ce e acuma, zi ori noapte? > - badea se scarpina sub caciula, se gindea citva, te masura cu ochii sa vaza ce fel de negustor ai fi, si-ti raspundea: < Apoi de! domnule, zi este >. Dar daca, iubitor de circota, de cei cu saminta de vorba, vreai sa deschizi cu romanul discutie din chiar senin numai de dragul discutiei si te apucai sa-i zici: < Ce spui tu, mai badeo! Nu vezi ca-i noapte? > - Musat isi indrepta caciula si, fara sa mai stea pe ginduri, iti raspundea scurt: < Apoi de! domnule, o fi si cum zici dumneata! >.“
([Ce este centrul])„Leki, sau lichea insemneaza pe turceste pata; cu deosebire, pata de care nu te poti scapa, pata nestearsa. In limba romaneasca, cuvintul a trecut in acceptie figurata: lichea va sa zica o secatura care, daca ti-a cazut in spinare, se tine de tine mai rau ca scaiul, si de care nu te mai poti scapa decit prin mijloace violente. Sa-i dai cu piciorul de sute de ori, sa-l batjocoresti, sa-l scuipi, si inca n-ai sa scapi de guduraturile lui gretoase, pina nu t-ei hotari sa-i dai brinci intr-un canal, ca sa te cotorosesti de el.“
(O lichea)„Constitutia noastra de la 1866 s-a facut ca prin farmec, ca printr-o vraja: o Constitutie intreaga de nu stiu cite capitole, paragrafe, articole, s-a facut... foarte iute... Englitera si-a facut-o pe a ei nu stiu dupa cite lupte seculare; tara romaneasca si-a facut-o, fara multe necazuri - intr-o noapte. Pe semne ca de aceea Constitutia engleza a iesit asa de proasta: au pierdut prea multa vreme la ea; prea au migalit-o - n-au putut-o nimeri dintr-o data... Noi am nimerit-o! Scurt! Intr-o noapte... si este - cum o vedem.“
„Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred in nimic, cari nu vor sa inteleaga ca omenirea are o menire, sustinindu-ti ca inventia tiparului a dat intre altele omului si mijlocul de a-si arata dobitocia si a-si exercita perfidia; ca presa libera este adesea un testimoniu de paupertate intelectuala a unei natii si un document de rele naravuri si rele apucaturi. Uita insa scepticii sa socoteasca marile avantaje ale presei...“
(Urmeaza relatarea unui asasinat anuntat de presa si „corectat“ tot de ea, prin „invierea“ mortului: „Si astfel, gratie glasului puternic al presei, Gh. Marin a fost redat familiei sale si societatii“.)
(Insemnatatea presei)A citit pentru dumneavoastra, Andrei Plesu(citatele sint din Opere, vol. V, editia Serban Cioculescu, 1938)
Andrei Plesu - Dilema Veche