"Orice cerere pentru organizarea de noi alegeri pentru reexaminarea rezultatului votului care a avut loc este fara fundament" (Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov)
S-a
spus de nenumarate ori ca grila principala prin care trebuie developate
orice evenimente de la Chisinau trebuie sa fie geopolitica. Insa nu
doar motivatiile sau consecintele trebuie cercetate la acest nivel, ci
si posibilele evolutii...
Primul ambasador UE persona non grata
Evolutiile de la
Chisinau sunt acum cunoscute, iar resorturile incep sa se limpezeasca.
Tocmai de aceea, unii s-au grabit sa arate cu degetul „vinovatii". Daca
la inceput presedintele Voronin a vorbit despre „fascism", „pogrom" si
„forte externe", era firesc sa revina cu identificari explicite. Si a
revenit: vinovatul principal este - cum altfel? - Romania. Ce a urmat
este fara precedent. RM impune vize pentru cetatenii romani, desi, din
2007, Chisinaul a anulat regimul de vize pentru cetatenii tarilor
membre ale UE, SUA si Canadei. Inclusiv pentru Romania... Mai mult, RM,
stat cu aspiratii europene, il expulzeaza pe seful unei misiuni
diplomatice europene si pe ministrul-consilier al Ambasadei romane,
diplomatii fiind declarati personae non gratae.
Este primul caz de acest gen din istoria Uniunii.
Cum se traduce in rusa acuzatia la adresa Romaniei?
Moscova flancheaza
toate gesturile si declaratiile Chisinaului cu mesaje aprobatoare si,
concomitent, cu aluzii nu dintre cele mai fine, care trec dincolo de
acuze la adresa Bucurestiului. Caci,
pentru Moscova, Romania nu este numai Romania! Chiar daca ministrul de
Externe Lavrov nu a facut referiri explicite la vreo implicare a unor
forte straine in RM, Duma ruseasca a discutat o asemenea varianta. Iar
seful Comisiei pentru CSI, Aleksei Ostrovsky, a facut o legatura
directa intre serviciile secrete romanesti, cele americane si
manifestatiile de la Chisinau, afirmand ca Vestul vrea „sa produca
schimbari, astfel incat RM sa se alature aliantei euroatlantice. Si nu
e sigurul. Leonid Graci, liderul din Crimeea al Partidului Comunist din
Ucraina, a declarat ca in spatele organizarii revoltelor in Chisinau
sta SUA, „presand metodic Rusia in spatiul post-sovietic", iar
politologul rus Aleksandr Dughin a vorbit si el in „Komsomolskaia
Pravda" despre faptul ca „in RM se intampla revolutia portocalie,
planificate de administratia presedintelui SUA Barack Obama". Vocala
Natalia Vitrenko, liderul Partidului Socialist Progresiv din Ucraina,
pro-rus, a spus si ea, explicit, ca in spatele revoltelor din Chisinau
stau „Statele Unite si NATO". Invocarea Americii si NATO alaturi de
Romania este cruciala aici. Semn clar ca la Moscova, sau in cercurile
ei de influenta, cineva gandeste si prioritar acesti termeni - chiar
daca o spun doar unii. Miza Chisinaului este citita tot in termeni de Razboi Rece. De aici sprijinul fratesc pentru regimul Voronin.
O Rusie impetuoasa ca un Titanic
Federatia Rusa este
astazi pe val. Moscova este satisfacuta de evolutiile din Ucraina sau
Georgia si simte ca detine toate cartile in ceea ce ea numeste
„vecinatatea apropiata". De aceea nu tolereaza nici macar semnele ce
i-ar putea sugera o „revolutie colorata", precum Revolutia Rozelor din
2003, cea Oranj din 2004 sau esuata, un an mai tarziu, Revolutie Fucsie
din Azerbaidjan. Mai
cu seama ca, in ceea ce priveste RM, lucrurile merg cum nu se poate mai
bine. Vizite peste vizite: Lavrov la Chisinau, Voronin la Moscova,
ministrul rus al Economiei in RM, felicitari calde pre- si
post-electorale la adresa PCRM, reluarea negocierilor „2 plus 1" in
chestiunea transnistreana si transmiterea unui semnal clar Vestului ca
muzica o face tot Moscova in aceste negocieri. La care se adauga,
ostentativ, si titlul de personae non gratae atribuit de liderul
nerecunoscutei Transnistrii ambasadorilor SUA, Cehiei si al UE.
Semnalul este clar: SUA si UE nu au ce cauta (nici) la tratative.
Hotul care striga hotii!
Inutil sa mai reluam aici argumentele Moscovei pentru importanta RM. Inca
din timpul razboiului din Transnistria devenise clar ca orice relatie
stransa Bucuresti-Chisinau ar fi insemnat atragerea RM in spatiul
euroatlantic. Ceea ce trebuia si trebuie evitat cu orice pret. Acesta
este principalul obiectiv al Moscovei. Un al doilea obiectiv este
Ucraina, prinsa in triunghiul Belarus-R. Moldova-Crimeea pe care Rusia
a nazuit dintotdeauna sa il controleze. La
toate acestea se mai adauga, recent, un al treilea element. Paradoxal,
aparent, importanta geopolitica a RM (dar si a Belarusului) creste
proportional cu perceptia esecului in cazul Ucrainei. Prea mare si prea
complicata pentru a fi digerata urgent de spatiul euroatlantic, Ucraina
ramane importanta fara a mai putea fi o prioritate. De aici posibila
schimbare de perspectiva geopolitica a Vestului, respectiv accentul pe
cele doua state ca o compensatie de moment pentru cvas-esecul
ucrainean. Ambele au proximitate geografica cu Vestul, dimensiuni
digerabile si cultura compatibila cu spatiul euroatlantic. Evident, RM
ar fi un candidat perfect intr-o asemenea strategie de absorbtie -
faptul ca desovietizarea Rasaritului a inceput cu Germania de Est este
un fapt incontestabil. Si Rusia stie asta, de aici obsesia ei de a se
fixa in Chisinau mai repede decat ar fi facut-o Occidentul. Care
Occident, in acest caz, este identificat de fiecare data drept Romania
(flancata de SUA si NATO). Ceea ce se petrece astazi in RM, dincolo de
orice emotii, este ocuparea ostentativa si explicita de catre Rusia a
unui avanpost important intr-o confruntare geopolitica neostoita.
Unde este America?
Pozitia SUA este
astazi timida in acest spatiu. Am mai scris aici ca exista o serie de
motive ca sa explicam - nu sa justificam! - lentoarea euroatlantica pe
directia Est. (In acest sens, nici prestatia Washingtonului fata de
evenimentele de la Chisinau nu a generat mare entuziasm.) Si totusi,
prima saptamana a lunii aprilie, considerata a fi cea mai importanta de
la sfarsitul Razboiului Rece incoace, lasa o portita de speranta.
Discutiile ruso-americane s-au purtat intr-o atmosfera destinsa, dar nu
s-au incheiat cu rezultate concrete. Rusii nu au acceptat presiuni
asupra Iranului si programului sau nuclear in schimbul abandonarii
scutului antiracheta din Polonia si Cehia, iar importanta rutelor
alternative de transport pentru Afganistan (prin Asia Centrala) a fost
minimalizata de SUA. NATO
a ramas angajat in sustinerea Ucrainei si a Georgiei. In plus, recent,
negociatoarea americana avertiza ca discutiile privitoare la tratatul
de reducere a armelor strategice START ar putea dura mai mult decat
este prevazut si „nu trebuie sa ne grabim spre linia de sosire doar ca
sa ajungem acolo". Ambiguitatea
relatiei SUA-Rusia este, deocamdata, singurul lucru bun relativ la ce
se petrece in Chisinau. Miza aici - o repetam - este oprirea frontierei
euroatlantice pe Prut si Rusia stie asta si actioneaza in consecinta.
America stie si ea. Mai trebuie sa si actioneze.
Dan Dungaciu, Timpul - R. Moldova
publicat de ROMANIAN GLOBAL NEWS
http://www.rgnpress.ro/Analize/Interviuri/Estul-si-Vestul-se-confrunta-la-Chisinau.html