Romania s-ar fi imprumutat la costuri mult mai mari decat dobanda FMI si pe piata interna si pe piata externa, pentru a-si acoperi nevoile de finantare, daca nu incheia acordul cu FMI si CE, a spus pe 26 martie guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
„Daca Romania s-ar fi imprumutat in prezent cu 12 miliarde euro, ar fi facut-o la costuri mult mai ridicate pe pietele internationale si, in plus, ar fi avut un acces limitat la aceste piete, in ciuda dobanzilor care au scazut”, a spus Isarescu.
Guvernatorul a precizat ca toate finantarile private de anul trecut, de circa 20 miliarde euro, s-au facut la costuri de 4, 5 sau 6% pe an.
Pe piata interna, BNR este obligata, conform legii, sa mareasca dobanzile platite la rezervele minime obligatorii ale bancilor, de 2,9% in prezent la euro, in cazul in care dobanzile din piata cresc, a mentionat Isarescu.
Din aranjamentul extern de 19,95 miliarde euro, sumele trase in acest an ar trebui sa se ridice la 11,8 miliarde euro, cele din 2010 la 7,1 miliarde euro, iar in 2011 restul de 1,05 miliarde euro, potrivit guvernatorului BNR. Acordul cu FMI include, pentru 2010, o estimare de crestere economica intre 0 si 1%, in conditiile in care, tinand cont de intrarile din pachetul de finantare externa, economia Romaniei ar putea ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „Prognoza noastra pentru cresterea economica in acest an nu este de minus 4% in acest an, cum vede FMI. Nu cred ca vom ajunge acolo”, a explicat Isarescu, adaugand ca economia poate ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, cu sustinerea finantarii externe. Guvernatorul a precizat ca datele cuprinse in acordul cu FMI sunt „conservatoare”. Referitor la prognoza pentru deficitul bugetar in acest an, de 4,6% din PIB, Isarescu a spus ca reprezinta o proiectie „mult mai stransa, tinand cont de estimarea de contratie a economiei” decat proiectiile din anii anteriori.
„Structural, 4,6% din PIB, la o contractie a economiei de 4%, reprezinta o proiectie mult stransa decat un deficit bugetar estimat la 2% din PIB, pentru o crestere economica de 2%”, a explicat guvernatorul BNR Inca nu schimbam nivelul rezervelor minime, ci doar compozitia lor pe partea de valuta Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu va opera inca nicio schimbare a nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale bancilor, dar ar putea modifica compozitia lor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „Sub forma de rata, inca nu vom modifica, dar la compozitie este posibil. Incepem cu valuta, pentru ca lichiditatile in lei s-au imbunatatit sensibil, prin operatiunile repo pe care BNR le-a facut, inclusiv pentru a pune pe picioare finantarea excedentului de deficit bugetar”, a spus Isarescu. Anterior, guvernatorul a mentionat ca ar fi intelept ca BNR sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. „In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt”, a explicat Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora.
Pasivele bancilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienti sau alte tipuri de finantari, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite – ce intra in activele bancii.
In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. (NewsIn)