•Investitii pentru infrastructura Deltei
Delta Dunarii este un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de aproape 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km2. In 1990, UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de „progresul industrializarii“, printre rezervatiile biosferei.
Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra. Ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² apartin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafata de 2540 km². Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate: Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantu Cheorghe. Bratul Chilia formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km², 60% din apele si aluviunile Dunarii. Datorita celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual cu aproximativ 40 m². Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, si este permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Cursul Bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin, considerate un inceput de delta secundara. Teritoriul Deltei Dunarii se imparte in doua subregiuni geografice: Delta propriu-zisa ce ocupa o suprafata de 4.250 km2, aflata intre bratele fluviului, si zona complexului Razim, cu o suprafata de 990 km2. Delta fluviala ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se intinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pana la grindurile Letea si Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) – Crisan (pe bratul Sulina) – Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perisor. Aceasta subregiune a Deltei Dunarii este impartita in mai multe unitati naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Sontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tataru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol si Depresiunea Dranov-Dunavat, etc. Delta maritima ocupa mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunarii, la rasarit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. In aceasta subregiune, ca si in cazul deltei fluviale, intalnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul marii in cele mai multe cazuri. Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 de ore, dar poate ajunge la 2600 de ore in anii cu nebulozitate redusa. Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare. Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri si japse. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa cuibareasca.
Investitii in potential
Guvernul ar putea aproba in sedinta din aceasta saptamana mai multe proiecte privind realizarea unor investitii in infrastructura turistica din judetul Tulcea. Ministrul Turismului a declarat recent ca realizarea acestor investitii a fost aprobata si in 2006, dar punerea in practica a proiectelor a intarziat, motiv pentru care va propune reaprobarea lor. „Este greu sa te decizi in judetul Tulcea ce trebuie sa sustii mai intai, dar resursele financiare fiind limitate, sper ca lucrarile sa inceapa in acest an. Speram sa cheltuim multi bani aici, pentru ca este pacat de potentialul urias al judetului, care nu este exploatat“, a mentionat ministrul. Proiectele care au fost aprobate in urma cu trei ani de Consiliul Judetean fac referire la amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice in Sfantu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea, Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a 10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta. Daca s-ar realiza, aceste proiecte ar aduce circa 33 de milioane de euro investitii. Initiative cu privire la potentialul Deltei au venit si din partea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, care doreste monitorizarea activitatii de pescuit sportiv in Delta. Guvernatorul Rezervatiei, Grigore Baboianu, a explicat ca exista posibilitatea ca resursa piscicola din Delta Dunarii sa fie supraexploatata in conditiile in care, pe baza permiselor de pescuit eliberate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, orice pescar poate veni in Delta. „Anul acesta va fi unul experimental pentru noi si speram ca temerea noastra privind supraexploatarea sa nu se adevereasca. Trebuie insa sa avem o colaborare foarte buna cu ANPA si sa monitorizam aceasta activitate“, a afirmat Baboianu. Conform informatiilor oficiale, din cota totala din acest an, de 6.300 de tone de peste, care poate fi capturata in Delta Dunarii, 700 de tone sunt alocate pescuitului sportiv, pe baza permisului fiecare pescar sportiv avand dreptul la cinci kilograme de peste pe zi. La nivel national, in 2009, ANPA urmeaza sa elibereze 199.000 de permise de pescuit sportiv, 7.080 din acestea fiind pentru pescarii din judetul Tulcea. Dreptul de a exploata resursa piscicola din Delta Dunarii va putea fi cumparat de persoanele fizice autorizate din localitatile deltaice, acest drept urmand sa poata fi transmisibil ca o mostenire. Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Grigore Baboianu, a declarat ca, astfel, se va reveni la sistemul practicat in Delta Dunarii la inceputul secolului trecut, sistem valabil de altfel in prezent si in strainatate. „In ultimii cinci ani, pe resursa piscicola din Delta nu s-a incasat nici un leu la bugetul de stat, iar din cauza aceasta a scazut si responsabilitatea utilizatorilor. Se va stabili o taxa pe resursa, astfel incat beneficiarul cotei va avea chiar si responsabilitatea pazirii acestei resurse“ – a precizat guvernatorul Rezervatiei. El a spus ca dreptul de exploatare a resursei piscicole va fi vandut persoanelor care au domiciliul in afara Deltei doar daca nu se vor gasi cumparatori aici, statul insa urmand sa aiba drept de preemptiune in aceasta situatie. „Statul va avea interesul sa reduca presiunea asupra resursei, astfel incat sa aiba intotdeauna un control asupra acesteia. Astfel, ceea ce se va intampla aici va putea constitui un model pentru zonele piscicole din restul tarii“ – a aratat Baboianu.
In opinia sa, si modul de functionare a celor 33 de centre de prima vanzare si puncte de debarcare ar trebui legiferat, astfel incat statul sa poata avea drept de control asupra acestora.
Mirela Manu