Presedintia UE cere ca Uniunea sa fie inclusa in comisia de ancheta a evenimentelor postelectorale, precizand ca „nu crede nimic din ce aude si doar 50% din ce vede“ la Chisinau. Premierul ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine presedintia UE, i-a recomandat presedintelui moldovean Vladimir Voronin sa instituie o comisie de ancheta a evenimentelor de la Chisinau, din 7-8 aprilie, in care sa fie inclusi si reprezentanti ai opozitiei. „Am recomandat stabilirea unei noi comisii de investigare, care sa cuprinda si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai opozitiei“, a spus Topolanek, adaugand ca trebuie instituita o comisie de monitorizare, in care sa fie prezente si opozitia, si organizatiile internationale. Dupa intalnirile avute miercuri, la Chisinau, cu liderii opozitiei si cu cei comunisti, Topolanek a afirmat ironic: „Nu cred aproape nimic din ce aud si doar vreo 50% din ce vad. Fiecare vede diferit evenimentele, care au avut loc. Din pacate, acum exista doar la nivel verbal dorinta de a incepe dialogul“.
Sugestia premierului ceh privind formarea unei noi comisii de ancheta a venit imediat dupa ce presedintele Voronin a instituit o comisie din care faceau parte ministri si deputati comunisti si jurnalisti apropiati puterii. Comisia a fost considerata incapabila sa efectueze o investigatie corecta. De altfel, Vlad Filat, presedintele Partidului Democrat Liberal, a propus constituirea unei comisii internationale de ancheta in ajunul vizitei lui Topolanek.
Actiunile europene vizand Moldova nu s-au limitat la vizita lui Topolanek. Miercuri, Parlamentul European a decis sa trimita in Moldova o delegatie de europarlamentari, intr-o misiune care va dura trei zile. Potrivit publicatiei „European Voice“, UE ar putea trimite in Moldova si experti juridici, care sa investigheze incalcarile drepturilor omului de catre autoritatile comuniste. Totodata, la inceputul saptamanii viitoare, situatia din Moldova va figura pe agenda reuniunii ministrilor de Externe ai UE. In acest context, premierul ceh a precizat ca va transmite diplomatiilor europene documentele privind fraudele electorale din Moldova pe care le-a primit de la liderii opozitiei. Acestia se vor intalni, joi, la Strasbourg cu presedintele Parlamentului European si cu mai multi europarlamentari, pentru a prezenta dovezi referitoare la fraudarea alegerilor si maltratarea protestatarilor anticomunisti. „Avem incredere ca situatia din RM va fi apreciata obiectiv, in interesul cetatenilor RM, dar nu in cel al unor planuri strategice si pentru stabilitati atat de mult declarate aici la Chisinau“, a spus Vlad Filat in legatura cu vizita la Strasbourg. Parlamentul va alcatui si un proiect de rezolutie care sa condamne abuzurile puterii de la Chisinau si sa ceara trimiterea unei misiuni UE in Moldova, pentru analizarea desfasurarii alegerilor.
Moldova s-a aflat pe agenda lucrarilor Parlamentului European si miercuri, atunci cand sefa Misiunii R. Moldova la Consiliul Europei, Eugenia Chistruga, a parasit in semn de protest reuniunea Comisiei de politica externa, unde se discuta despre incalcarea drepturilor omului in R. Moldova. La discutii a participat si Dorin Chirtoaca, unul dintre liderii opozitiei de la Chisinau. Chistruga a prezentat pozitia oficiala a guvernului comunist, acuzand Romania pentru organizarea evenimentelor de pe 7-8 aprilie. Ea a mai discutat in rusa cu europarlamentara estoniana Marianne Mikko, presedinta delegatiei de cooperare parlamentara UE-Moldova, si apoi a parasit dezbaterea. Mikko a facut, in anii trecuti, declaratii critice la adresa pozitiei presedintelui Basescu privind acordarea cetateniei romane.
In ciuda acuzelor privind posibila incalcare a drepturilor omului, Republica Moldova a primit invitatia de a paricipa la Summitul Parteneriatului Estic, un proiect polono-suedez care va fi un nou instrument al politicii de vecinatate a UE. O invitatie similara a fost facuta si Belarusului, unde liderul Aleksandr Lukasenko este acuzat de aceleasi incalcari ale drepturilor fundamentale. Premierul ceh, care i-a prezentat invitatia la summit presedintelui Voronin, a declarat ca aceasta invitatie, ca si in cazul Belarusului, „nu se adreseaza unui anumit lider politic si este responsabilitatea guvernelor de a-si alege reprezentantul la summit“.
Razvan Ciubotaru - Cotidianul