Infrastructura rutiera din Romania va ajunge la nivelul celei din Europa de Vest in 130-150 de ani, daca va fi pastrat ritmul actual de dezvoltare, se arata intr-un studiu realizat de compania de consultanta A.T. Kearney. Cu o rata anuala de crestere a investitiilor in proiectele de constructie si modernizare de drumuri de 30% pana in 2012, Romania are cea mai dinamica piata din regiune, fiind urmata de Rusia si Slovacia, ale caror rate de crestere anuala a investitiilor in infrastructura rutiera ar putea creste in urmatorii trei ani cu 25%, resprectiv 20%, se arata in studiul realizat de A.T. Kearney. Rata mare de crestere poate fi explicata mai degraba prin fondurile mici alocate in anii trecuti dezvoltarii sectorului rutier, decat prin fondurile care vor fi investite in perioada urmatoare. „Daca piata romaneasca va creste cu 30% pe an in urmatorii trei ani, piata poloneza va creste cu 11%. Totusi, sumele investite anul trecut de Polonia in infrastructura rutiera sunt de 4,5 ori mai mari decat cele alocate in Romania pentru dezvoltarea acestui sector. Diferenta este si mai mare intre Romania si statele din Vestul Europei. Daca se mentine rata de crestere de 30% pentru acest sector, Romania va avea nevoie intre 130 si 150 de ani pentru a ajunge la standardele Europei de Vest pentru infrastructura rutiera“, a declarat consultantul A.T. Kearney, Iulian Circiumaru.
Romania este foarte atractiva pentru investitorii din acest segment, deoarece densitatea drumurilor din Romania este de patru ori mai mica decat a altor state din Europa Centrala si de Est, si de circa 14 ori mai mica daca ne raportam la tarile din vestul continentului. Potrivit studiului realizat de firma de consultanta, atractivitatea Romaniei a sporit dupa anuntul Executivului privind alocarea in acest an a zece miliarde de euro pentru investitiile in infrastructura. Firma de consultanta atrage atentia ca in Romania a existat mereu o diferenta accentuata intre ceea ce declarau reprezentantii clasei politice si ceea ce s-a facut pentru sustinerea proiectelor de constructie de drumuri si autostrazi. „Lipsa fondurilor nu a fost adevarata problema. Romania nu a stiut cum sa atraga fonduri UE si investitori privati. Autoritatile romane nu au fost capabile sa realizeze si sa dezvolte proiecte interesante si parteneriate public-private“, a precizat Circiumaru. In Romania astfel de parteneriate public- private (PPP-uri) sunt ca si inexistente. Daca pe piata europeana a constructiilor de drumuri patru mari jucatori sunt interesati sa investeasca in Europa Centrala si de Est, pe site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, doar doua din cele 51 de proiecte mari de infrastructura sunt finantate prin PPP. Construirea de autostrazi si drumuri prin concesiune este o practica uzuala in Franta si Marea Britanie, precum si in alte state europene.