Radiografia socanta a subdezvoltarii Romaniei
O suma echivalenta cu PIB pe un an si jumatate sau cu bugetul consolidat pe trei ani si jumatate. 170 de miliarde de euro sau 8.000 de euro pe cap de roman - atat ar fi necesar pentru a reduce decalajele fata de UE.
Cea mai mare parte din aceasta suma ar merge spre infrastructura de transport - 13 miliarde de euro pentru circa 1.500 de kilometri de autostrada, aproape 30 de miliarde de euro pentru modernizarea si reabilitarea tuturor drumurilor publice si peste 30 de miliarde de euro pentru reabilitarea caii ferate si constructia unei linii de mare viteza intre Constanta si frontiera cu Ungaria.
Sanatatea si educatia, investitii prioritare
Imbunatatirea conditiilor de locuire (de la conectarea la retelele de apa, canalizare si electricitate a tuturor gospodariilor si dotarea lor cu baie, toaleta si bucatarie pana la inlocuirea constructiilor din materiale fragile de tip paianta sau PFL cu unele mai trainice) ar putea costa cel putin 70 de miliarde de euro, conform estimarilor specialistilor. Sume impresionante sunt necesare si in domeniul sanitar (3,7 miliarde de euro, de exemplu, doar pentru constructia de spitale si doua miliarde de euro pentru inlocuirea aparaturii medicale), dar si pentru modernizarea sistemului educational ori extinderea retelelor de comunicatii.
Romania ar trebui sa cheltuiasca 170 de miliarde de euro pentru a reduce decalajele fata de UE in ceea ce priveste infrastructura sanitara, educationala, de comunicatii, de utilitati publice, locativa si de transport.
Nadir Balasel este directorul adjunct al Fan Courier, una dintre miile de companii romanesti care au de suferit din cauza drumurilor aglomerate si presarate cu gropi. „Starea infrastructurii ne creste facturile de la service si afecteaza rapiditatea livrarilor. Din cauza vitezei reduse de deplasare, avem nevoie de mai multe vehicule si de mai multi angajati decat o firma similara din Vest“, explica el.
Iar soselele putine si proaste nu reprezinta decat o parte din numeroasele probleme ale Romaniei. „Sursa cea mai importanta a subdezvoltarii tarii este incapacitatea de a proiecta, monitoriza si orienta procesul de schimbare“, crede prof. univ. dr. Catalin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calitatii Vietii.
Cat ne costa sa fim europeni
De vina au fost, in opinia sa, conflictele politice, dar si atitudinea Occidentului. „Daca fiecare regim politic a blocat reformele initiate de cel anterior, reprezentantii Vestului s-au erijat intr-o pozitie de mentor, care a impiedicat dezvoltarea capacitatii interne de a gandi procesul de dezvoltare“, considera el.
Un calcul realizat de revista Capital arata ca, pentru a elimina inapoierile fata de UE in ceea ce priveste infrastructura sanitara, educationala, de comunicatii, de utilitati publice, locativa si de transport, Romania ar trebui sa cheltuiasca 170 de miliarde de euro, de 17 ori mai mult decat bugetul alocat investitiilor in infrastructura pe 2009.
Desi suma pare imensa, exista, ca in mai toate situatiile, si o jumatate plina a paharului. Pana in 2013, Romania ar trebui sa primeasca circa 20 de miliarde de euro din partea UE. O mare parte din aceasta suma va avea ca destinatie tocmai dezvoltarea infrastructurii, usurand efoturile bugetare si oferind, in acelasi timp, o mai mare siguranta in ceea ce priveste eficienta si legalitatea investitiilor. Pe de alta parte, toate aceste cheltuieli vor face, cu siguranta, sa prospere numeroase companii, de la firme de constructii la distribuitori de aparatura medicala si de la furnizori de componente IT la fabrici de mobila.
„Sursa cea mai importanta a subdezvoltarii este incapacitatea de a proiecta, monitoriza si orienta procesul de schimbare.“ Catalin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calitatii Vietii
„E nevoie de doua miliarde de euro numai pentru echiparea spitalelor cu aparatura medicala moderna, suma imposibil de acoperit intr-un an.“ Ion Bazac, ministrul sanatatii
Transporturi
Doar putin peste jumatate din drumurile publice din Romania erau asfaltate la finele lui 2008, restul fiind pietruite (circa 30% din total) sau din pamant (cam 14% din total, adica nu mai putin de 11.500 de kilometri). Mai mult, peste 50% din soselele modernizate aveau nevoie de reparatii serioase. Nici nu mai trebuie sa vorbim ca avem numai 281 de kilometri de autostrada, fiind, si din acest punct de vedere, pe unul din ultimele locuri din Europa.
Nici in domeniul feroviar lucrurile nu stau tocmai bine: peste 1.000 de asa-numite „puncte periculoase“ fac ca circulatia trenurilor sa se desfasoare cu restrictii de viteza. Cat despre aeroporturi sau porturile maritime si fluviale, majoritatea au si ele nevoie urgenta de lucrari de modernizare.
Utilitati
In 2007, 2,4 milioane din cele aproape 8,3 milioane de locuinte din Romania nu aveau apa curenta. 3,9 milioane nu aveau canalizare, 5,2 milioane nu aveau incalzire centrala, iar 70.000 nu aveau curent electric. Potrivit datelor recensamantului din 2002, jumatate din casele romanilor nu aveau baie si nici closet cu apa, iar 900.000 nu aveau bucatarie.
In acelasi an, existau aproape doua milioane de locuinte din chirpici, valatuci ori PFL – sensibile la intemperii si victime sigure in cazul unei inundatii sau a unui cutremur puternic. Se crede ca aceste probleme se concentreaza in mediul rural, dar, in 2007, peste 1.000 de strazi marginase din Bucuresti nu aveau canalizare, pe multe din ele lipsind si retelele de apa si gaze.
Sanatate
Doi bolnavi intr-un pat, pacienti care vin de acasa cu medicamente, mizerie, frig, lipsa dotarilor, sute de localitati fara medici. Cam asa arata, si in 2009, o buna parte din sistemul sanitar autohton. Autoritatile ne sugereaza sa nu ne facem prea mari sperante. „Este nevoie de doua miliarde de euro numai pentru echiparea spitalelor cu aparatura medicala moderna, suma imposibil de acoperit intr-un an“, afirma ministrul sanatatii, Ion Bazac.
Proiecte exista – spitale noi (de urgenta, municipale sau orasenesti), in valoare de 3,7 miliarde de euro, renovari, extinderi si modernizari, in valoare de alte sute de milioane de euro. Punerea lor in practica depinde insa de generozitatea bugetului de stat.
IT&C
Numai 51,5% dintre gospodarii aveau, la 30 iunie 2008, un post telefonic fix. Existau, la aceeasi data, peste 120.000 de cereri de instalare (unele din ele, vechi de decenii), imposibil de onorat din cauza conditiilor tehnice. Nici in ceea ce priveste numarul de locuinte cu internet – circa 30% la sfarsitul lui 2008 – nu stam deloc grozav in comparatie cu partenerii nostri din UE.
Mai mult, in mediul rural, rata de penetrare a internetului era, la finele lui 2007, de numai 6%. Nu ar trebui sa ne mire – doar 78% din gospodariile de la tara aveau frigider, 34% aveau masina de spalat automata si numai 15% aveau computer.
Educatie
Din 2002, numarul unitatilor de invatamant s-a redus de trei ori, in conditiile in care efectivul elevilor a scazut doar cu 100.000, de la 4,5 la 4,4 milioane. Cele mai afectate au fost gradinitele (de la 9.500 la 1.700 de unitati) si scolile I-VIII (de la 12.500 la 4.700 de unitati). Principala cauza a acestei descresteri este procesul de comasare demarat la inceputul anilor 2000.
Chiar si in aceste conditii, rectificarea bugetara a taiat din bugetul de investitii pe acest an. Potrivit secretarului de stat Mihnea Costoiu, „investitiile se vor face acolo unde este absolut necesar, cum ar fi scolile care stau sa cada, insa nu vom mai da bani pentru scolile din sate depopulate“.
80 mld. de euro ar costa aducerea retelelor de transport la nivelul celor occidentale (inclusiv 1.500 km de autostrazi si 800 km de linie ferata de mare viteza)
20 mld. de euro ar urma sa vina in Romania, pana in 2013, sub forma de fonduri structurale, din partea Uniunii Europene, in principal pentru proiecte de infrastructura
Integrarea ramane un vis frumos
NECESAR - Fostul ministru al mediului, Attila Korodi, afirma ca este nevoie de circa zece miliarde de euro pentru a aduce serviciile de apa si canalizare la standarde europene, in timp ce pentru extinderea retelelor electrice in toata tara ar trebui cam 150 de milioane de euro.
EVOLUTIE - Dotarea tuturor locuintelor cu baie, WC cu apa, bucatarie si incalzire centrala, ca si inlocuirea constructiilor fragile, din materiale ieftine, cum ar fi paianta, nu mai tine, insa, de autoritati. O estimare Capital arata ca ar fi nevoie de circa 60 de miliarde de euro pentru a face ca familiile din mediul rural sa renunte la privata din fundul curtii, la sobele cu lemne ori gaze, ineficiente din punct de vedere energetic, ori la casele din chirpici. Nu au fost luate in calcul lucrarile de renovare si modernizare necesare in locuintele deja „europene“.
MODERNIZARE - O suma mai mult decat impresionanta – circa 80 de miliarde de euro - se aduna si in dreptul investitiilor minime necesare pentru a aduce infrastructura de transport autohtona in Europa. Reabilitarea si asfaltarea tuturor drumurilor (luand in calcul costuri minime) si construirea a circa 1.500 de kilometri de autostrada ar insemna circa 40 de miliarde de euro. „Estimez ca eliminarea punctelor periculoase si modernizarea liniilor ferate conform intelegerilor cu UE ar insemna cam 20 de miliarde, alte 12-16 miliarde fiind necesare pentru constructia liniei de mare viteza intre Constanta si granita de vest“, spune Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei Feroviare din Romania.
INSUFICIENT - 725 milioane de euro este bugetul de investitii pe 2009 al Ministerului Educatiei. Suma este mica in raport cu nevoile sistemului, estimate la cateva miliarde de euro.
Razvan Amariei, Mirona Hritcu - Capital