Fabricat in România, consumat in diaspora

In spatele firmelor luminoase, al caror nume este inspirat din folclor si care dau astfel de gol nationalitatea proprietarului si provenienta produselor, magazinele romanesti au adus, in special in culturile occidentale, gustul mancarii traditionale si a obiceiurilor din diverse zone ale Romaniei.

„Moldova“, „Transilvania“, „Carpati“ sau „Bucovina“ sunt cateva dintre substantivele proprii care te duc cu gandul la Romania si care au devenit branduri ale magazinelor cu produse importate de acasa. Aceste buticuri au devenit o afacere destul de profitabila, cel putin in ultimii ani, si se gasesc in tarile cu cele mai mari comunitati de romani: Italia, Spania, Franta, Belgia, Germania, Marea Britanie, chiar si Canada sau Statele Unite.
Unele produse au generat un atasament al consumatorului atat de puternic incat, chiar si dupa emigrare, acesta a cautat sa si le procure, ingorand piata dezvoltata a tarii in care s-a stabilit si a usurintei cu care se pot gasi inlocuitori fideli pentru marcile autohtone.

Nostalgia de a gati ca acasa
Acolo unde a existat cerere, antreprenorii romani sau est-europeni au deschis magazine care importa produsele din tara de origine. Romani, bulgari si polonezi au deschis astfel de afaceri  si nu ezita chiar sa ofere clientului produse ale tarilor vecine. Astfel, alaturi de marcile poloneze se pot gasi, cu usurinta, si cele romanesti sau bulgare.
Cea mai mare crestere a acestor afaceri in spatiul european s-a simtit odata cu aderarea Romaniei la UE. Pe principiul liberei circulatii a marfurilor si a capitalurilor, odata cu eliminarea taxelor vamale si facilitatea conditiilor de export, ideea de a deschide un astfel de magazin, cu produse destinate unei piete tinta importante, cea a imigrantilor, s-a transformat intr-o afacere care asigura traiul decent la zeci de romani.
Eliminarea conditiilor riguroase de deplasare in spatiul european a facilitat emigrarea unui numar tot mai mare de romani in statele Occidentale. Motivati de dorinta reintregirii familiei si de posibilitatea de a obtine, mult mai usor, un loc de munca legal, tot mai multi cetateni romani au luat decizia de a se muta in alta tara, temporar sau definitiv.
Migratia acestei forte de munca a dus la crearea unor comunitati tot mai bine conturate in interiorul statelor de adoptie. Acest fenomen i-a determinat romani sa aleaga doua variante: acceptarea naturalizarii si asimilarii totale in cadrul noii societati si a cutumelor acesteia, ori gasirea celor mai accesibile solutii in a tranforma noul domiciliu intr-o a doua casa romaneasca.
Cautarea elementelor de identificare cu tara natala au transformat afacerile cu produse romanesti, pentru multi conationali, intr-o resursa de mentinere a obiceiurilor de consum si de diminuare a efectelor procesului de naturalizare.
In magazinele romanesti din strainatate se regasesc produse care pot fi, cu usurinta, inlocuite cu cele din comertul intern al tarii respective. Cu toate acestea, multi dintre romanii expati opteaza pentru alternativele cu care sunt obisnuiti, in incercarea de a aduce pe masa gustul mancarilor de acasa.
Cel mai mare volum din aceste vanzari este asigurat de stocurile de muraturi, frunze de varza pentru sarmale, vinuri, condimente, dulciuri (eugenii, halva), carnuri afumate, branzeturi (cas, urda, telemea de oi sau de vaci), condimente, pasta de mici, sticlele cu bors pentru acrit ciorbele si verdeturile (ca loboda si stevia) si, mai ales, specialitatile care se cauta de sarbatori: cozonacii sau ouale vopsite.

Italia, lider de piata la muraturi si mezeluri made in Romania
La o simpla cautare pe internet, cel mai la indemana instrument prin care se pot localiza o parte dintre aceste magazine, se observa ca majoritatea acestor afaceri sunt deschise de romani care s-au stabilit in Italia.
Peninsula a fost una dintre cele mai preferate destinatii ale fortei de munca ce a migrat din Romania. Proximitatea geografica si ofertele disponibile au convins multi conationali sa opteze pentru aceasta tara. Astfel, chiar si neoficial, se poate estima ca intreaga comunitate de romani din Italia este de aproximativ un milion de persoane.
Un segment de piata ale carei nevoi de consum au fost ignorate sau imposibil de satisfacut beneficiaza acum de alternativa cumpararii de produse fabricate acasa, in Romania.
Carmen Dorina Babeiu este unul dintre tinerii antreprenori romani care a ales sa deschida un astfel de magazin. Stabilita la Palermo, aceasta a declarat ca ideea de a se lansa in afacere i-a venit dupa ce si-a vizitat mama, stabilita la Torino, in nordul Italiei. In acel oras comunitatea de romani este destul de mare, astfel ca si prezenta magazinului raspunde cererii clientilor.
Norocul Dorinei l-a reprezentat un loz castigator, care i-a adus 10.000 de euro si prin care a putut realiza aceasta idee de antreprenoriat. „La Torino am fost uimita de cate magazine romanesti am vazut. Aveau multi clienti, iar ca produse, cam tot ce-si doreste un roman. Pentru a-mi deschide si eu magazinul, Transilvania, a trebuit sa fac doua cursuri obligatorii, unul pentru a dobandi cunostinte fiscale si legislative si un altul pentru conservarea alimentelor. Acestea au durat doua luni, timp in care am gasit si spatiul pentru magazin“.
In ceea ce priveste produsele sale, romanca precizeaza ca „bauturile alcoolice nu merg grozav, dar varza murata si mezelurile se vand foarte bine. Apreciate sunt si conservele de carne sau de pateu. Imi lipsesc ziarele, revistele si integramele romanesti, de care intreaba multi romani si as mai dori sa diversific vinurile, dulciurile si sa fac un stand cu muzica romaneasca“.
In ceea ce priveste cota medie a preturilor acestor produse, acestea sunt putin mai mari decat cele din Romania, avand in vedere ca si piata italiana are alta putere de cumparare, insa mai mici decat alte produse fabricate in Italia sau importate din alte tari.

Afaceri romanesti lansate cu
credite de la italieni
Insa nu toata lumea a avut norocul ca castige un loz de 10.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.
La finele anului trecut, o mama si o fiica, emigrate in Italia, s-au decis sa deschida un astfel de magazin, al carui nume este „Moldova“. Sursa de finantare pentru Florinela Ariton, de 42 de ani, a fost un credit bancar. Planul de afaceri pe care l-au prezentat institutiei financiare s-a dovedit viabil, astfel ca romanca a primit sprijinul necesar lansarii afacerii.
Produsele oferite sunt similare cu cele ale majoritatii acestor buticuri: muraturi, bere, sucuri, rahat, seminte, vinuri albe si rosii, sticle de ulei si bors, seminte, pastrama, carnati de casa sau telemea, biscuiti, esente pentru prajituri, prafuri pentru budinci si multe alte produse de al caror gust romanilor le este dor.

„Dorul si identitatea nationala“,
ingrediente de succes
Unul dintre primele magazine romanesti in Italia a fost deschis in urma cu cinci ani, in provincia Recanatim din estul Italiei. La momentul inaugurarii sale mai exista un magazin similar in Roma, in cadrul caruia se comercializa, exclusiv, artizanat.
Afacerea din Recanati apartine Jenicai Rachinoiu Cesca si ofera clientilor peste 150 de produse romanesti, de la muraturi, zacusca si serbet, pasta de mici, bere, apa minerala, un sortiment bogat de vinuri si mezeluri afumate. Intrebata ce-i face pe romani sa cumpere produsele de acasa, aceasta a raspuns ca totul se rezuma la „dorul si identitatea nationala“.
De afacerea sa au putut beneficia si romani care locuiesc in zone in care nu exista astfel de buticuri, prin serviciul postal care a permis expedierea cotelelor, de la magazin spre orice regiune a Italiei din care clientii au facut solicitari. Cu timpul au fost introduse si obiecte de artizanat romanesc. „Ceea ce fascineaza Occidentul este insa simbolul contelului Dracula“, precizeaza romanca.

„Transilvania“, exportata in toata Europa 
Succesul unui roman stabilit in Germania i-a permis ca la aproape 20 de ani de la emigrare sa creeze o retea de aproape 20 de magazine partenere in Europa. Marian Suscu a plecat din Romania in 1987, iar la finele anilor ’90 si-a deschis primul magazin de produse romanesti.
Din lista sa de produse nu lipsesc cele pe care si romanii din Italia, UK, Belgia sau Franta le pot achizitiona de la micile magazine deschise in cadrul acestor comunitati.
Avantajul romanului a fost insa serviciul online de comanda, prin care si-a facut clienti de la zeci de kilometri distanta de Schorndorf, in apropiere de Stuttgart, unde s-a lansat in aceasta afacere. In afara de mezeluri, care sunt produse acolo, toate celelalte produse sunt importate din Romania spre cele 20 filiale pe care Marian Suscu le-a deschis in mai multe state din Europa, acolo unde si numarul de romani a incurajat deschiderea retelei de distributie.

Peste Ocean se mananca la fel ca in Romania
Nici piata canadiana nu se lasa mai prejos atunci cand vine vorba despre magazinele romanesti. Majoritatea deschise in Toronto, aceste afaceri ofera o gama similara de produse ca cele din statele europene. „Abc Euro Delicatessen“ comercializeaza biscuiti romanesti, compoturi, dulceturi de nuci, cirese amare, afine sau visine, nuga, alvita si varza acra, eugenii si zacusca, apa minerala Perla Harghitei sau Borsec, la preturi medii cu aproape 25% mai mari decat in Romania.
Un alt ofertant este „European Sausage House“. Magazinul dispune de propriul laborator in care realizeaza alimente dupa retete romanesti, dar importa, in acelasi timp, si alte produse, de la ape minerale, la mici, cosmetice, sucuri sau dulciuri. Dupa o reteta similara functioneaza si „Letitia European Deli Stop“ sau „Pionier Delicatessen“, ambele magazine deschise tot in Toronto.

Ana Zidarescu - Evenimentul Zilei