Institutul pentru Politici Publice (IPP) si-a manifestat ingrijorarea, intr-un comunicat de presa, fata de lipsa de interes a partidelor de a mobiliza electoratul la vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie.
“Desi acest scrutin ar fi trebuit sa fie un examen de maturitate pentru clasa politica din Romania, prezenta estimata la urne de sub 20% este dovada ca partidele romanesti sunt pe cale sa rateze acest examen”, arata institutul.
De la primele alegeri libere din 1990, interesul si increderea romanilor in puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: daca in ‘90 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, in 1992 si 1996 a scazut la 76%, in 2000 a ajuns la 65%, in 2004 - 58%, in 2007, la primele alegeri europarlamentare prezenta a fost de 29%, iar in 2008 putin peste o treime dintre romani mai mergeau la vot. Daca prezenta la urne va continua sa scada in acelasi ritm, IPP se intreaba ce se va intampla la urmatoarele alegeri: “Vor renunta toti romanii la dreptul de vot in semn de protest fata de clasa politica?”.
Incapacitatea partidelor de a scoate oamenii la urne
In opinia IPP, “aceste cifre indica un deficit grav de democratie reprezentativa, atat din partea candidatilor si a partidelor care ii sustin - prin incapacitatea de a convinge alegatorii sa voteze, cat si din partea cetatenilor care au renuntat sa se mai implice in treburile publice, dar le sustin invariabil prin plata de taxe si impozite”.
Institutul condamna esecul partidelor de a promova o campanie electorala competitiva, cu mesaje care sa informeze corect electoratul despre importanta votului pentru Parlamentul European.
In acelasi timp insa, IPP considera ca sanctionarea partidelor prin neparticiparea la vot nu numai ca nu va avea niciun efect asupra comportamentului lipsit de respect al actualei clase politice, dar are si un potential de risc major in ceea ce priveste legitimitatea democratiei in Romania. La o prezenta foarte scazuta, rezultatele votului devin imprevizibile, intrucat ele nu mai reflecta sondajele care masoara intentii la nivelul intregii populatii cu drept de vot.
Situatia nu-i prea buna nici in alte tari UE
Alegerile pentru Parlamentul European sunt departe de a genera entuziasm in noile state membre ale Uniunii Europene, in mare parte din cauza lipsei de informatii despre institutiile blocului comunitar si a lipsei de interes fata de activitatea de la Bruxelles si Strasbourg, relateaza AFP.
Potrivit unui Eurobarometru efectuat in primavara, la alegeri vor participa numai 34 la suta din cele 375 de milioane de alegatori din Uniunea Europeana.
In privinta celor zece tari est-europene, rata de participare variaza intre 46 la suta in Cehia si 13 la suta in Polonia, potrivit institutelor europene de sondare a opiniei.
Pe fondul sondajelor care prevad o prezenta scazuta la urne, Nicolas Sarkozy si Angela Merkel au facut un apel la vot. Unul dintre principalele argumente este criza economica mondiala, care evidentiaza, potrivit celor doi, nevoia de noi reguli financiare, economice si sociale. Tot criza este cea care a demonstrat ca „liberalismul fara reguli a esuat”, sustin Merkel si Sarkozy, care evoca modelul unei „economii de piata responsabile”.
Cu toate acestea, Romania se claseaza la mijlocul clasamentului legat de interesul cu care statele membre UE au votat pentru prima oara la europarlamentare. Astfel, pentru cele 10 state care au aderat in 2004 si cele doua care au aderat in 2007, clasamentul se prezinta astfel:
* Malta 82.37% (cu ocazia alegerilor din 2004, primele la care a participat ca membru UE)
* Cipru 71.19% (in 2004 – in aceasta tara votul este obligatoriu)
* Lituania 48.38% (in 2004)
* Letonia 41.34% (in 2004)
* Ungaria 38.5% (in 2004)
* Romania 29.46% (in 2007)
* Bulgaria 28.6% (in 2007)
* Republica Ceha 28.32% (in 2004)
* Slovenia 28.3% (in 2004)
* Estonia 26.83% (in 2004)
* Polonia 20.87% (in 2004)
* Slovacia 16.96% (in 2004)
La nivelul Uniunii Europene se inregistreaza o scadere constanta a participarii la vot. In 1979, la primele alegeri pentru PE, s-a inregistrat o prezenta de 63%, in timp ce la urmatoarele interesul s-a diminuat.
* 1984 - 61%
* 1989 - 58,5%
* 1994 - 56,8%
* 1999 - 49,8%2004 - 45,6%
Alexandra-Livia Dordea - Evenimentul Zilei