Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI Ramnicu Valcea este implicat activ in creionarea si punerea in practica a celor mai importante puncte din strategia nucleara a Romaniei, care a lipsit in ultimii ani in tara noastra.
In urma unei intalniri care a avut loc recent la Bucuresti, la convocarea secretarului de stat Teodor Serban, Romania fiind reprezentata de conducerea institutului, a fost dezbatuta strategia nucleara pentru urmatorii ani, deoarece reprezentantii Guvernului s-au aratat interesati sa sustina finalizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda. De asemenea, in cadrul intalnirii, la care au participat si reprezentanti din Germania, Franta sau Italia s-a stabilit ca pana in luna septembrie sa se ia o decizie definitiva cu privire la locatia unui nou reactor nuclear de mare putere si de ultima generatie, care va fi construit cel mai probabil undeva, in Ardeal. ICSI Ramnicu Valcea este implicat in proiectele energetice ale Romaniei, prin actiunile de extractie a tritiului pentru Reactoarele 1, 2, 4 si 5 de la Cernavoda. De asemenea, se asigura materia prima si pentru Reactorul de la Cadarache. „Institutul de la Ramnicu Valcea va genera instalatiile de tritiu pentru primele reactoare de fuziune de la Cadarache, incepand din acest an. De altfel, la data de 12 iunie am organizat la Biblioteca Judeteana si un workshop pe domeniul tritiului, care se organizeaza o data la doi ani”, a spus dr. Ioan Stefanescu, directorul ICSI Ramnicu Valcea. Institutul a obtinut recent si o medalie la Geneva, cu un brevet pentru catalizatori care a fost apreciat in acelasi fel si la Varsovia. Catalizatorii respectivi se pot folosi in industria auto, industria alimentara sau cea chimica.
Unitatile 3 si 4,
finalizate pana in 2012
Unitatile 3 si 4 ale centralei nuclearo-electrice (CNE) de la Cernavoda vor fi finalizate pana in 2012, potrivit programului de guvernare PD-L-PSD, cu doi-trei ani mai devreme decat termenul estimat initial, pentru 2014-2015. In ceea ce priveste obiectivele de guvernare in domeniul energiei, coalitia doreste reformularea urgenta a strategiei energetice a Romaniei in toate componentele ei: purtatori de energie, generare, transport, distributie, economisire si eficienta energetica, protectia mediului, dar si coordonarea unitara a sectorului energetic in cadrul unei structuri coerente la nivelul executivului. Urmeaza sa fie realizate de asemenea studii de fezabilitate care sa identifice oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare si a unei noi centrale nucleare, precum si finalizarea proiectelor hidro aflate in diverse faze de executie din surse financiare proprii, precum si in parteneriat public-privat. Programul isi mai propune „reorganizarea autoritatilor de reglementare in domeniul energiei, astfel incat sa raspunda actualei etape de dezvoltare a pietei si adoptarea unor metodologii de calcul a preturilor si tarifelor care sa permita reflectarea reala a influentei serviciilor in structura costurilor“. Se are in vedere si „modificarea legislatiei in sensul obligarii producatorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pietei libere intreaga cantitate de energie produsa“, este un alt punct din capitolul destinat Energiei si resurselor minerale, din cadrul programului noului guvern. Initial, era estimat ca cele doua reactoare de la CNE Cernavoda sa fie construite in 2014-2015. Nuclearelectrica, impreuna cu cei sase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power au semnat insa, la 20 noiembrie 2008, Acordul Investitorilor pentru infiintarea companiei de proiect (SC EnergoNuclear SA) care va construi, pune in functiune si va exploata Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. Contributia statului roman va fi de circa doua miliarde de euro si se estimeaza ca acest proiect va fi realizat in 77 de luni, potrivit Ministerului Economiei si Finantelor. Proiectul urmeaza sa se realizeze in doua etape: etapa de pre-proiect, care se estimeaza sa dureze 18 luni, de la inregistrarea viitoarei societati comerciale si a doua etapa, care este etapa propriu-zisa, de realizare a proiectului, avand o durata de circa sase ani. Costul estimat pentru cele doua reactoare este de patru miliarde de euro. ICSI Ramnicu Valcea este si ea implicata in proiectul de construire la Centralei atomo-electrica de la Cernavoda, printr-o instalatie de detritiere Prima parte a proiectului a fost finalizata la sfarsitul anului trecut, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice fiind coordonatorul acestui proiect. Instalatia de detritiere este un element de baza intr-o instalatie nucleara. Mai exista o astfel de instalatie in Canada, la Darlington, la nivelul anilor ’70, cu tehnologia anilor respectivi si o alta in Coreea, la Volsung, care utilizeaza o tehnologie similara celei care se va aplica la Cernavoda.
Instalatie experimentala la Valcea
La Ramnicu Valcea exista o instalatie experimentala de detritiere, care a dezvoltat tehnologia romaneasca. Rezultatul cercetarii de la ICSI se va aplica insa la Cernavoda. In 2007, proiectul de cercetare „Dezvoltarea procesului de separare a tritiului prin distilare criogenica, aplicabil la instalatiile de detritiere aferente reactorului CANDU si reactorului de fuziune ITER”, coordonat de Anisia Bornea de la ICSI, a castigat premiul pentru cercetare in domeniul sau, iar in 2008 premiul de excelenta acordat de ANCS pentru cel mai mare transfer tehnologic a fost acordat ICSI. Care acum aplica rezultatele cercetarii pentru construirea instalatiei de detritiere necesara Centralei atomo-electrice de la Cernavoda. Companiile implicate in proiect sunt: ICSI – tehnologie, sustinere licentiere, SITON, AECL Canada CELIN SA, ISTECH – acoperind toate aspectele necesare realizarii proiectului. Pentru o mai buna comunicare, ICSI si-a deschis si un birou la Cernavoda. Cladirea care va gazdui instalatia este amplasata intre reactorul 1 si reactorul 2, intr-un loc destul de stramt. Se studiaza posibilitatea comercializarii deuteriului care va rezulta, pentru a recupera o parte a costurilor. Unul dintre rezultatele aplicarii acestui proiect va fi obtinerea cunostintelor si a experientei necesare si pentru operarea ITER. Instalatia de detritiere de la Cernavoda va fi pusa in functiune inainte de construirea unei facilitati de acest tip la ITER, iar Cernavoda va deveni unul dintre principalii furnizori de litiu pentru proiectul de la Cadarache.
Reactor de fuziune
Cercetarea internationala din domeniul fuziunii nucleare are ca urmatoare etapa realizarea reactorului de fuziune ITER. Misiunea ITER-ului este de a demonstra cresterea producerii de energie, tehnologiile esentiale ale energiei de fuziune intr-un sistem integrat si executa teste complete. Elementul cheie necesare pentru functionarea unui astfel de reactor este instalatia de detritiere. Cercetatorii romani de la ICSI au participat la programele europene in domeniul fuziunii nucleare pentru a cerceta realizarea instalatiei de detritiere (WDS) pentru JET. Experienta acumulata de cercetatorii romani, deschide o noua perspectiva pentru implicarea in realizarea celui de al doilea obiectiv ITER, care va avea de asemenea o instalatie de detritiere in componenta, diferita, dat fiind dimensiunile celor doua reactoare. Proiectul propune un domeniu de interes in promovarea cercetarilor legate de realizarea unei instalatii de detritiere si anume dezvoltarea procesului cel mai eficient „back-end“– distilarea criogenica. Proiectul este structurat pe sase etape, in cadrul fiecarei etape existand mai multe activitati care se deruleaza. Proiectul va constitui o baza pentru proiectarea unor instalatii de detritiere care au in componenta distilarea criogenica a hidrogenului si care isi vor gasi aplicabilitate atat in instalatiile de detritiere a reactorului de fuziune, cat si la reactorul CANDU. Cercetarea internationala din domeniul fuziunii nucleare are ca urmatoare etapa realizarea reactorului de fuziune ITER.
Mirela Manu