Raportul Comisiei Europene: monitorizare pe termen lung
Raportul Comisiei Europene pentru Justitie indica progresele in reformele Guvernului si in anchetele procurorilor, dar critica sovaiala Parlamentului in cazurile de mare coruptie, aratand cu degetul spre Adrian Nastase.
Comisia Europeana a bifat progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare, motiv pentru care nu recomanda activarea clauzelor de salvgardare, dar anunta ca monitorizarea Justitiei va continua si dupa 31 decembrie 2009, data la care, potrivit Tratatului de Aderare, expira termenul de aplicare a clauzei de salvgardare. Autorii raportului explica: clauza se putea aplica intr-un termen de trei ani de la aderare, pe cand monitorizarea se va face pe termen nelimitat, mai precis „pana la realizarea acestor reforme“.
Raportul evidentiaza eforturile Guvernului in continuarea procesului de reforma, dar critica Parlamentul, care „ar trebui sa ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar si eradicarea coruptiei“.
In privinta DNA, renumirea lui Daniel Morar in fruntea directiei este benefica in viziunea CE, „pentru asigurarea stabilitatii si continuitatii autoritatilor responsabile de combaterea coruptiei“, iar institutia este laudata in ceea ce priveste „bilantul pozitiv al anchetelor sale impartiale“. Tot la capitolul pozitiv, dar cu o nuanta mai precauta, este semnalata si activitatea ANI in ceea ce priveste verificarile declaratiilor de avere ale demnitarilor, magistratilor si functionarilor. Dar „impactul efectiv al activitatii ANI nu va putea fi evaluat in totalitate decat in momentul in care se va lua o hotarare in privinta primelor cauze privind averile nejustificate, incompatibilitatile sau conflictele de interese“, semnaleaza raportul.
Procedura Parlamentului Romaniei privind cererea de deschidere a anchetelor in ceea ce priveste fostii ministri nu pare a fi nici uniforma, nici rapida, sustine Comisia. De altfel, raportul aproape ca pune degetul pe cazul Nastase: „De la ultimul raport, Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei in patru cazuri, insa a refuzat sa aprobe deschiderea anchetei in alte doua cazuri. In unul dintre acestea doua, membrul respectiv al Parlamentului si-a dat demisia (n.r. - e vorba de Miron Mitrea), facand astfel posibila inceperea urmaririi penale, in timp ce in ceea ce priveste cel de-al doilea caz, Parlamentul a respins cererea, motivand ca este inadmisibila (n.r.- e vorba de Adrian Nastase). Este important ca Parlamentul sa isi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt“, suna recomandarea.
Expertii europeni considera ca adoptarea celor doua Coduri, civil si penal, in iunie 2009, este un pas inainte in ceea ce priveste asigurarea unui sistem juridic mai eficient. Insa intrarea in vigoare a acestora se va putea face numai atunci cand se va incheia dezbaterea in Parlament a codurilor de procedura, adica cel mai devreme in 2011. „Este important sa se asigure faptul ca viitoarea lege de punere in aplicare a codurilor si procedura de adoptare nu conduc la reintroducerea unor dispozitii contestate in trecut sau la introducerea unor dispozitii noi care sa submineze eficienta unor anchete aprofundate privind coruptia la nivel inalt si procedurile judiciare ulterioare“, avertizeaza raportul. Exemplul de „risc“ este dat de soarta Legii nr. 78/2000, care sta la baza activitatii DNA si este temeiul juridic al anchetelor de coruptie de la nivel inalt. „In etapa premergatoare adoptarii defi-nitive a codurilor va fi important sa se asigure faptul ca acest cadru crucial este mentinut fara restrictii“, sustine documentul.
Documentul critica procedura greoaie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-au adoptat decizii la recursurile in interesul legii: „Procedura prin care doua treimi din cei 120 de judecatori trebuie sa participe la adoptarea hotararilor si sa fie de acord cu motivarea acestora duce la intarzieri si uneori la formularea unor considerente neclare“. In acest sens, Comisia da un alt semnal, opus celui de continuitate a sefiei la DNA: ea anunta ca va urmari numirea din toamna pentru functia de presedinte al Inaltei Curti. In plus, CE recomanda modificarea legii de functionare a Curtii Constitutionale, astfel incat sa nu se mai suspende procesele atunci cand paratul invoca exceptia de neconstitutionalitate.
Simona Popa - Cotidianul