Sigur, deosebit de opinia publica, eu formulez propozitia de mai sus sub semnul intrebarii. Pe de-o parte, pentru ca respect prezumtia de nevinovatie, pe de alta, pentru ca se intampla sa cunosc cativa politicieni care nu sunt hoti, ori despre care nu am eu informatii ca ar fi.
Poate nu foarte multi, dar existenta lor ma impiedica sa generalizez. Si, de altfel, pot exista asemenea politicieni onesti si in afara cercului meu de cunostinte. Opinia publica insa, asediata cu informatiile privind „furaciunile“ - in crestere exponentiala si tot mai rafinate, dovedind o imaginatie debordanta in deturnarea banului public - politicienilor nostri si exasperata de nerusinarea multora dintre ei, nu mai are rabdare sa faca asa discriminari gingase si generalizeaza inlocuind bietul semn de intrebare din titlul meu cu punctul sau cu semnul exclamarii. Marturisesc ca si mie, de multe ori, imi vine greu sa nu procedez la fel.
E adevarat, politicienii insisi, cei prezumtiv onesti, pe care inca ii banuiesc a fi majoritari, ma imping adesea spre asemenea generalizari pripite, spre asumarea opiniei comune.
Cum? Prin comportamentele lor cumva „de haita“, prin solidarizarile absurde, contraproductive in primul rand pentru ei insisi. Cand vad obstinatia cu care parlamentarii PSD, asociati insa cu cei de la PNL si UDMR, fac zid in jurul dlui Adrian Nastase, lipsindu-l pe acesta de o barbateasca intalnire cu justitia, nu pot sa nu ma gandesc ca au cu totii un schelet in dulap, ba chiar ma bantuie gandul exagerat al unei infractiuni in grup! Aceleasi ganduri ma apuca si cand vine vorba de fenomenul „Micky Le Bakchich“, dupa formula ingenioasa a presei franceze. Si macar daca aceste comportamente le-as descoperi doar la o parte a spectrului politic, mi-as spune ca hotii sunt grupati intr-un partid ori in cateva, dar sunt si altele alcatuite din ingeri si heruvimi! Doar ca banuiala fuge repede, de vreme ce si PDL s-a dovedit la fel de „stransunit“, mai intai in jurul dnei Ridzi si apoi in privinta dnei Udrea.
Sa fie limpede, habar nu am daca respectivele doamne au comis infractiuni, ca nu sunt nici anchetator, nici judecator, cred insa ca anchetele in ce le priveste, ca si in celelalte cazuri semnalate si nesemnalate, ca nu vreau sa fac pomelnic!, trebuie sa se desfasoare nestingherite de intruziunea politicului. Inclusiv ca sa-si poata dovedi nevinovatia, daca e cazul, pentru ca acumularea suspiciunilor nu avantajeaza pe nimeni. Ce coincidenta, exact asta doreste si UE in ultimul raport de monitorizare! Doar ca, in loc sa ia aminte la cele constatate in raport, politicienii nostri, in frunte cu dl Ponta, care se viseaza ministru al Justitiei!, au gasit de cuviinta sa-l conteste, chiar sa-l ironizeze cu o suficienta descalificanta pentru niste demnitari ai statului roman.
Uneori, cand dau peste chichita constitutionala care deschide larg poarta amestecului politic in justitie, ajung sa ma intreb daca nu cumva, Doamne fereste!, avem de-a face cu o veritabila strategie a premeditarii furtului.
Politicienii nostri onesti mai pot inca alege - ori renunta la asemenea comportamente „de haita“ si lasa justitia sa functioneze, ori risca compromiterea lor globala in fata opiniei publice. Si atunci, fac partie „justitiarilor“ care deja ne reprezinta in Parlamentul Europei...
Liviu Antonesei - Cotidianul