Anul Nou 2008 si Liturghia Universului Ceresc (Partea I)

„Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea Lui“ (Isaia 6:3).
„El ne-a dat fagaduinte mari si scumpe ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este in lume prin pofte“ (2 Petru 1:4).
Marire, multumire si recunostinta sa fie adusa de toata suflarea omeneasca (cf. Psalm 150:6), in toate natiunile Universului, la inceputul Anului Nou 2008: „…Marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor Iisus Hristos.“ (Tit 2: 13), Care a calatorit cu noi in Anul ce a trecut, dupa fagaduinta Lui: „…Eu cu voi sunt in toate zilele vietii, pana la sfarsitul veacului. Amin“ (Matei 28:20) si astfel am putut ajunge intrarea intr-un An Nou de viata. Aceasta cu atat mai mult cu cat ne gandim la cati au cazut in toate popoarele lumii, anul trecut, in furtunile pacatului de tot felul.
Iar noi am ramas NU pentru ca am fost mai buni, cum ne descopera Domnul Iisus, zicand: „Eu va spun: Nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel.“ (Luca 13:1—5), ci pentru ca Milostivul Dumnezeu a revarsat milostivirea Sa peste lume mai departe, si ne-a pastrat sa ne trezim la Credinta, din cele vazute ca s-au intamplat fratilor nostrii, intelegand ca Dumnezeu NU vrea moartea pacatosului, dupa cum zice: „Spune-le: «Pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu, ca nu vreau moartea pacatosului, ci sa se intoarca de la calea lui si sa traiasca. Intoarceti-va, intoarceti-va de la calea voastra cea rea! Pentru ce vreti sa muriti voi, …?»“ (Iezechil 33:11).
Iar pacatele firii omenesti care omoara omul si popoarele, ne sunt descoperite in lumina Sfintelor Scripturi, care zice: „Iar faptele trupului sunt cunoscute ca unele ce sunt: adulter, desfranare, necuratie, destrabalare, inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, manii, galcevi, dezbinari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si cele asemenea acestora, …, iar cei ce fac unele ca acestea NU vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu.“ (Galateni 5:19-21). Iar caderea omului si a popoarelor in asememea pacate, cat si multe altele, sunt datorita lipsei de interesare si ignorare a indumnezeirii firii sale umane, dupa Scriptura care zice: „El ne-a dat fagaduinte mari si scumpe ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este in lume prin pofte“ (2 Petru 1:4).
Bilantul Nenorocirilor din Ultimile Vremuri
„In Duminica din 25 Noiembrie 2007, Organizatia de Caritate Britanica OXFAM a lansat concluziile unui studiu al Nenorocirilor din ultimii douazeci de ani. Studiul Oxfam a fost bazat pe datele transmise de Crucea Rosie Internationala si Universitatea Louvain din Belgia. Astfel in anul 1980 pamantul a fost lovit cu 120 dezastre naturale semnificative, ajungand in anul 2007 la numarul de peste 500 dezastre pe an, dezastre cu efecte semnificative.
Anul 2007 a fost lovit de dezastre in toate partile globului afectand in primele 10 luni peste 250 de milioane de oameni, a declarat Osfam director, Barbara Stocking, adaugand: Ne asteptam la dezastre din ce in ce mai multe si cu pericole semnificative.
Daca intre anii 1985 si 1994 dezastrele naturale au afectat in jur de 174 milioane de oameni anual, intre anii 1995 si 2004 au fost afectati peste 240 de milioane. Cand s-au calculat dezastrele lumii s-a tinut cont si de cutremurele de pamant, foamete, ciumi, dereglari ale atmosferei si diferite necazuri pe pamant.“ (Romanian Times, Nr. 201, Dec. 2007, pagina 7)
Acest Bilant al Nenorocirilor pe Terra confirma Scripturile vremurilor din urma, care zic: „Pe alocuri vor fi mari cutremure de pamant, foamete si ciuma; vor fi aratari inspaimantatoare si semne mari in cer (Luca 21:11); Vor fi semne in Soare, in luna si in stele. Si pe pamant va fi stramtoare printre neamuri, …“ (Luca 21:25; In zilele acelea …vor face sa se arate semne sus in cer si minuni jos pe pamant, …“ (Ioil 2:29-30 si Fapte 2:19) 
Un alt exemplu, in istoria vremurilor pe care le traim este cum vedem ca se dezvolta: o societate cu multe culturi, cu multe religii, cu multe filosofii si ideologii, o societate pluralista, ca in vremea Imperiului Roman de idolatrie, astazi, cu canalizarea spre globalizare, unificare in aceste timpuri ale secularizarii, care vor conduce chiar spre o singura guvernare in vremurile secularizarii. Toate ducand la desfintarea identitatii individului si autenticitatii operelor. Omul, ca persoana inteligibila si responsabila, nici macar nu este intrebat: ce zice el despre toate acestea si daca este de acord cu ele? Dimpotriva, omul este invatat pana la obligare chiar, sa respecte toate, chir daca sunt imorale, sa ia parte la toate si sa le vrea, ca doar, toate sunt bune. Apoi, se propaga, de ce nu ar avea loc unificarea religiilor, ca doar toate au un singur Dumnezeu, etc? Masele de oameni needucate si neinformate despre ce este vorba, ele traind in cercul disperarii de a putea plati facturile, se duc din nefericire pe drumurile care sunt indreptate globalizarii fara valori distincte invatati de „proorocii mincinosi“, ca: politicieni, ideologi, filosofi, diferiti oameni de stiinta, lideri religiosi etc, ai vremurilor din urma cum ne descopera Sf. Scripturile, chiar din prezentarea Mantuitorului Hristos, zicand: „Paziti-va de prooroci mincinosi. Ei vin la voi imbracati in haine de oi, dar pe dinauntru sunt niste lupi rapitori.“ (Matei 7:15). „Se vor scula multi prooroci mincinosi, si vor insela pe multi.“ (Matei 24:11). „Caci se vor scula Hristosi mincinosi si prooroci mincinosi; vor face semne mari si minuni, pana acolo incat sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi.“ (Matei 24:24). „Caci se vor scula Hristosi mincinosi si prooroci mincinosi. Ei vor face semne si minuni, ca sa insele, daca ar fi cu putinta, si pe cei alesi.“ (Marcu 13:22). „In norod s-au ridicat si prooroci mincinosi, cum si intre voi vor fi invatatori mincinosi, care vor strecura pe furis erezii nimicitoare, se vor lepada de Stapanul, care i-a rascumparat, si vor face sa cada asupra lor o pierzare napraznica.“ (2 Petru 2:1). „Prea iubitilor, sa nu dati crezare oricarui duh; ci sa cercetati duhurile, daca sunt de la Dumnezeu; caci in lume au iesit multi prooroci mincinosi.“ (1 Ioan 4:1). Asa se realizeaza o societate bolnava cu tot felul de diagnostice invindecabile, spre societatea New Age Religion.
In ce ma priveste mai mult, Unirea Religiilor este ceva de domeniul imposibilului! De ce? Pentru ca fiecare religie are Dumnezeul ei si pe cel care a revelat-o sau a decoperit-o.
Ori, Religia Crestina are ca Dumnezeu, pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, revelat prin proorocii lui Dumnezeu in Vechiul Testament, cu prevestirea venirii lui Mesia, care a si venit la „plinirea vremii“ (Gal. 4:4), si a revelat omenirii pe Dumnezeu in Treime, El insasi, Cel fagaduit, Mesia, Hristos Iisus, Fiul lui Dumnezeu, care a platit pretul rasumpararii omului prin Jertfa de pe Golgota, unde a Murit si a Inviat a treia zi, dupa Scripturi (1 Cor. 15: 4), daruind viata lumii Sale. Iisus Hristos a fost Om adevarat si Dumnezeu adevarat.
Astfel, unirea Religiei Crestine cu religia budista, care are pe Buda ca intemeiator, ori cu religia musulmana, care are ca intemeiator pe Mahomed, ori cu religia Bahai, care are ca intemeietor pe profetul persan Bahullah, de vreo 170 de ani in urma si merge pe linia politicilor de secularizare, unificare si federalizare cu un singur guvern etc, care au fost numai oameni si au murit si NU au inviat ca Iisus Hristos, este imposibila. Aceasta ar insemna o ratacire cu urmarea distrugerii vietii in Univers ca in vremea lui Noe. Pentru lamurire, sa ne gandim ce promoveaza fiecare religie, fata de Religia Crestina care promoveaza si propovaduieste credinta in Dumnezeu spre dobandirea Harului mantuitor in urmarea lui Hristos, pentru realizarea lumii ideale: de iubirea, de pacea, de iertarea, moralitate, cu scopul indumnezeirii omului pentru unirea cu Dumnezeu spre dobandirea vietii vesnice.
Compromis si erezie Catolica-Musulmana
Zenit Org. pe data de 29.Oct. 2007 a publicat o Scrisoare a Institutului pentrui Studii Arabe si Islamice – cu sediul la Roma - , ca raspuns la Scrisoarea deschisa a unui grup de lideri musulmani care au declarat concluzia lor teologica, ca: daca intre mulsulmani si crestini nu pot fi relatii pasnice, planeta nu poate surpavietui! Raspund imediat: Total Gresit. Pentru ca planeta exista datorita lui Dumnezeu care a creat-o, si nu omului si compromisurilor lui necurate.
La o saptamana, Associated Press a publicat in 8. Noieb. 2007, stirea promovarii „intelegerii“ dintre romano-catolici si musulmani. Dupa trei zile de intalniri si dezbateri la cea mai mare moschee islamica din America, in Deaborn, Michigan, liderii musulmani si romano-catolici au pus impreuna o declaratie de promovare a „unirii celor doua credinte“! Declaratia zice: „Credinta noastra comuna in dumnezeul milei si al dragostei ne cheama la o relatie unul cu altul“ „Musulmanii si catolicii au interese etice comune“.
Conferinta a fost organizata de episcopii catolici din USA si Societatea islamica din America de Nord, si s-a desfasurat la moscheea siita din Dearborn MI. Aceasta se intampla dupa ce in urma cu o jumatate de an, cardinalul Camilo Ruini, presedinte al Conferintei italiene catolice, a lansat catolicilor recomandarea de a NU se casatori cu musulmani, iar astazi se gasesc in fata unui compromis de dragul „pacii“ si a neincrederii in Dumnezeu. Sa nu uitam ca intre siiti, suniti, kurzi si alte grupari musulmane nu este intelegere.
Concluzii: Legiferarea unirii din partea liderilor catolici si musulmani, sa NU se creada gresit, ca va fi legiferata si de Marele nostru Dumnezeu (Tit 2:13), in Sfanta Treime, al Religiei Crestine. De ce? Pentru ca intre Dumnezeul in Sfanta Treime, revelat omenirii de Fiul lui Dumnezeu - Iisus Hristos - , si prevestit de Dumnezeu prin proorocii Vechiul Testament, NU poate fi nici o unire cu alah, dumnezeul religiei musulmane.
Astfel, asistam, astazi, in fata unei noi – erezii - a catolicilor. Sa ramanem statornici si neclintiti in Credinta si Rugaciune in Marele nostru Dumnezeu si Mantuitor Iisus Hristos (Tit 2:13), - in Sfanta Treime - , caci nu ne este ceva strain Crestinatatii, deoarece Dumnezeu ne-a prevenit prin Scriptura care zice: „Va veni vremea cand oamenii nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa; ci isi vor gadila urechile sa auda lucruri placute si isi vor da invataturi dupa poftele lor. Isi vor intoarce urechea de la adevar si se vor indrepta spre istorisiri inchipuite“ (2 Timotei 4:3-4).
O alta concluzie: Cine scoate pe Iisus Hristos din ecuatie ca Fiu al lui Dumnezeu se naruie pe sine in istorie. (Sa revenim asupra istoriei plina de evidente). Dumnezeul adevarat, revelat de El Insusi (Facere 1:26), de prooroci, si de – Iisus Hristos – la „plinirea vremii“ (Galt. 4:4), exista in Sfanta Treime: Tatal si Fiul si Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita. Amin.
Atentie: Se adevereste astazi si o alta Scriptura care zice: „Drept raspuns, Iisus le-a zis: «Va rataciti! Pentru ca nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.»“ (Matei 22:29). Sa propovaduim, dar, increderea neclintita in adevaratul nostru Dumnezeu in Sfanta Treime, si Mantuitorul Iisus Hristos va fi cu noi dupa fagaduinta Sa: „…Eu (Iisus Hristos) cu voi sunt in toate zilele vietii, pana la sfarsitul veacului. Amin“ (Matei 28:20). „Si Eu (Iisus) iti spun: …, voi zidi Biserica Mea, si portile iadului nu o vor birui. (Matei 16:18)
Erezii religioase, ideologice, politice si filosofice au mai fost in istoria lumii si au trecut si vor mai fi, mai ales in vremea antihirstului de azi, politico-religios, si se vor narui si ele si va veni un nou Univers „cu cer nou si pamant nou“, caci acestea de acum vor arde (2 Petru 3:9-15), dar Cuvintele lui Dumnezeu NU vor trece, dupa cum descopera Fiul lui Dumnezeu – Iisus Hristos – omenirii, vorbind: „Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.“ (Luca 21: 33). Amin. 
Frate cititorule, nu am vrut sa te pagubesc de informatii apocalitice si de timpurile profetice, astfel, REVIN la salvarea si mantuirea omului, din urmarile furtunoase si dezastruoase ale necredintei si pacatului pe pamant, care este posibila prin intoarcerea la Dumnezeu si gandirea omului si a popoarelor asupra stiintelor revelate omenirii de Dumnezeu, prin Sfintele Scripturi, pentru indumnezeirea firii umane, care este, de fapt, Mesajul acestui Articol, impreuna cu Mesajul Liturghiei Universului Ceresc, vestit prin cantarea ingereasca: „Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea Lui“ (Isaia 6:3).
Omul a cazut prin neascultare din comuniunea cu Dumnezeu, din Paradisului Edenic (Facere cap. 3), si a fost renascut si inviat din moartea pacatelor prin Iisus Hristos la „plinirea vremii7 (Galateni 4:4) si asezat din nou in har la comuniunea cu Dumnezeu spre indumnezeirea firii umane pentru a se putea mantui.
Venirea Unicului Mantuitor sub Soare (Fapte 4:12) in persoana lui Mesia, Hristos Iisus, are, ca drept scop, dupa reasezarea in Har, realizarea vointei lui Dumnezeu in Sfanta Treime, de Unire divina-umana, care in termenul grecesc poarta denumirea de - Unirea Teandrica -. Aceasta este culmea de realizare a unei personalitati crestine, a omul spre perfectiune si sfintenie. Deci, unirea teandrica reprezinta culmea sfinteniei sau a desavarsirii omului. Sigur ca aici este vorba de diferite stadii de progres spiritual in drumul spre aceasta culme. Studiile teologice ale stiintelor dogmatice, moralei, liturgice si misticii crestine dau toate cunostinsele omului spre realizarea unirii teandrice.
Vazand pervertirea si caderea omului in pacat, tot mai mult, in secolul 21 in care am intrat, am crezut potrivit si necesar la inceputul Anului 2008, al Mantuirii aduse de Domnul Iisus, in Imparatia Harului in care ne-a asezat sa traim dupa Rascumparare, sa gandim la creatiile lui Dumnezeu, la unirea teandrica si la comuniunea cu El, prezentate din Sfintele Scripturi si de Sf. Parinti ai Bisericii inca la inceputul veacurilor crestine. Aceasta ne va conduce la cunoasterea modului in care Universul Ceresc al ingerilor si Universul Fizic al omenirii sunt randuite sa se gaseasca intr-o slujire de Liturghie Universala sau Liturghia Cosmica inaintea Marelui Creator Dumnezeu, impartasindu-se din harurile datatoare de viata ale luminii divine. Asa vom putea vedea de la ce dreapta inalta de comuniune cu Dumnezeu a cazut omul, si dupa Rascumpararea si Invierea adusa de Hristos Iisus si unde trebuie omul si intreaga omenire sa se ridice din nou pentru a putea continua viata in Univers.
Frate cititorule,
Te rog, acum, inainte de a prezenta Sf. Liturghie ingereasca in Universul Ceresc, sa precizez ca: in slujirea inaintea Marelui nostru Dumnezeu, se gasesc toate Bisericile Crestine, indiferent de confesiunea lor si de modul de prezentare a slujirii inaintea lui Dumnezeu spre indumnezeire si mantuire in Hristos Iisus. Aceasta cu atat mai mult cu cat Liturghie inseamna slujire. In acelasi timp, chiar toate popoarele lumii, chiar necrestine, afirma ca se gasesc intr-o slujire inaintea unui Dumnezeu, fiecare in felul credintei si cunoasterii lor.
Poporul evreu are Religia adevarata chiar daca nu a venit inca in totalitate la Religia Crestina pentru ca au pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacob, pe care il are si Religia Crestina in totalitatea revelatiilor prin Mesia - Hristos Iisus -.(Cititi, Epistola catre Romani capitolul 11).
De altfel, in acest scop Scripturile reveleaza ca toti vor fi judecati dupa Legea Credintei lor si dupa Legea scrisa in inimile lor de Dumnezeu la creatie, astfel: „Caci nu este partinire la Dumnezeu! Cati, deci, fara lege, au pacatuit, fara lege vor si pieri; iar cati au pacatuit in lege, prin lege vor fi judecati. Fiind ca nu cei ce aud Legea sunt drepti la Dumnezeu, ci cei ce inlinesc Legea se vor indrepta.
Caci, pe cand paganii, care nu au lege, din fire fac ale legii, acestia, neavand lege, isi sunt lor insusi lege. Care arata fapta legii scrisa in inimile lor, prin marturia cunostiintei lor si prin judecatile lor, care ii invinovatesc sau ii si apara intre ei. In ziua cand Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, dupa Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor“ (Romani 2:11-16). Asadar, aceste Scripturi ne descopera Legea naturala, asezata de Dumnezeu in om la Creatie, dupa care au trait si s-au calauzit toate popoarele, inainte de Legea supranaturala adusa prin Iisus Hristos. Popoarelor crestine care au Legea supranaturala li se cere mai mult.
Si aceasta cu atat mai mult cu cat toate creaturile Universului, dupa cum o sa vedem, aduc o inchinare, slujire si preamarire, in felul existentei lor, Marelui si Atotputernicului Creator (Dumnezeu) dupa cum ni se reveleaza in Scriptura care zice: „Ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti, al celor pamantesti si a celor dedesubt. Si sa marturiseasca toata limba ca Domn este Iisus Hristos, intru marirea lui Dumnezeu-Tatal“ (Filip. 2:10-11), pentru ca prin Iisus Hristos, Logosul lui Dumnezeu, au fost create toate (Ioan 1:1-5), in cer si pe pamant, si rascumparat Universul fizic, cu toate creaturile Sale, la „plinirea vremii“ (Gal. 4: 4). Dar, te rog, ca preot in Biserica Ortodoxa, sa-mi ingadui, neconsiderand partinire, sa prezint mai mult si in final linia Liturghiei Bisericii Ortodoxe.
Consideratii Generale de participare
la viata Dumnezeirii
Stimate cititorule, cu rabdare vom intra intr-o prezentare mai filosofica in ale teologiei de indumnezeire a firii umane (2 Petru 1:4) si a Liturghiei Universului Ceresc (Isaia 6:3). Dar sper sa-ti faca o lectura de zidire spirituala folositoare si placuta. Sa pornim, dar, la drum spre indumnezeierea omului si Liturghia Ingereasca din Universul Ceresc. Sfantul Dionisie Areopagitul in sistemul de teologie mistica sau spirituala, vede intregul Univers, vazut si nevazut, panbisericesc, ca participand la dumnezeire, il vede constituit in structura sa dupa normele universale ale Bisericii. Ordinea Universului este pentru el impreuna cu ordinea bisericeasca. In conceptia Sf. Dionisie viata intregului Univers creat consta din participarea la dumnezeire, in functie cu capacitatea fiecaruia. Participarea creaturii intregi la dumnezeire este un Act al Harului dumnezeiesc. Apoi, in cuprinsul lumii create fiecare creatura ia parte la Har dupa capacitatea care i-a fost data prin creatie, adevar descoperit in Scripturile urmatoare: „Deoarece avem felurite daruri, dupa harul care ne-a fost dat“ (Rom 12:6) „Al carei slujitor am fost facut eu, dupa darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui“ (Efes. 3:7) „Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit.“ (1 Petru 4:10)
De exemplu: Mineralele participa prin faptul ca exista. Vegetalele, mai mult decat mineralele, prin faptul ca au viata. Animalele, prin faptul ca, mai mult decat existenta, au un suflet animal. Omul, mai mult decat toate, prin faptul ca are suflet cugetator, suflet spiritual, cu dorul inascut dupa Dumnezeu. Iar ingerii, prin faptul ca, mai mult decat omul, sunt spirite sau esente pure. Toate pentru ca existenta si fericirea creaturilor si a existentelor vine in raport cu participarea la viata Dumnezeieasca.
In ansamblul acestei ordini in cele doua Universe, omul este asezat la intersectia lumii materiale cu lumea inteligibila sau spirituala, nevazuta, dupa Scriptura care prezinta referatul Creatiei lui Dumnezeu, zicand: „La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul“ (Facere 1:1). Deci, lumea nevazuta si lumea vazuta, sau Universul spiritual si Universul material, numite intr-o singura expresie – Cosmos -. Iar omul in acest Cosmos, al celor doua Universe amintite, este Inelul de legatura la participarea maririi lui Dumnezeu spre fericirea si mantuirea lui.
Prin simturile lui omul intra in contact cu lumea sensibila sau materiala, prin spirit cu lumea inteligibila sau spirituala. Adica, pe de o parte, cu cele vazute, pe de alta parte, cu cele nevazute, facand astfel legatura cu forma consacrata a Crezului de Credinta.
Asadar, participarea in masura superioara la viata dumnezeirii, sau cu alte cuvinte, legatura constienta cu Dumnezeu, este de domeniul lumii inteligibile. Despre aceasta participare superioara trateaza „Institutiile teologice“, care se refera la lumea inteligibila, adica la ingeri si la oameni care pot sa participle la viata cu Dumnezeu.
Despre Ierarhia cereasca si
Ierarhia bisericeasca in general
Ierahiile amintite mai sus, sunt cele doua trepte ale creatiei superioare a lui Dumnezeu, care sunt: treptele fiintelor rationale inteligente; ingerii in lumea nevazut (Numeri 9:6; Col. 1:16; 1 Petru 3:22 si Efes. 1:20-21), si oamenii, in lumea vazuta (Facere 1:26-28), urmand sa prezentam despre acestea in dezbaterea temei. Despre Ierarhii, Sf. Dionisie, prezinta ca fiind investite cu ordine, stiinta si actiune sau lucrare. Ea este expresia lucrarilor ce sunt de la Dumnezeu. Prin insusirile sau functiile cu care este investita fiecare Ierarhie, ea se conformeaza, pe cat se poate, atributelor divine.

(continuare in numarul viitor)
Preot Paroh Aurel Sas,
Biserica Ortodoxa Romana
Sf. Gheorghe
Las Vegas, Nevada