Coalitia a adoptat inca 32 de masuri anticriza

Liderii celor doua partide de la guvernare au stabilit luni (17 august a.c.) un alt plan de atac impotriva crizei si au identificat noi masuri, desi multe dintre cele promise initial au ramas doar in faza de proiect.

La finalul sedintei de luni (17 august a.c.) a coalitiei, liderul PSD Mircea Geoana a anuntat ca noul pachet de masuri vizeaza stimularea economiei, cresterea veniturilor bugetare, rationalizarea cheltuielilor bugetare si cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar.

Potrivit purtatorului de cuvant al PSD, Bogdan Niculescu Duvaz, masurile ar urma sa intre in vigoare la 1 septembrie, decizia privind modalitatea de adoptare a acestora urmand sa revina fiecarui ministru in parte. “Guvernul va transfera raspunderea catre fiecare ministru in parte, in functie de masura stabilita. Ministrii vor stabili exact cum va fi aprobata fiecare masura privind domeniul sau”, a explicat Duvaz.

Geoana si Videanu se intrec in ironii

Decizia din coalitie a venit la numai o zi dupa ce prim-vicepresedintele democrat-liberal Adriean Videanu prezentase un set de 37 de masuri anticriza marca PDL, catalogand totodata drept “penibile” cele 24 de masuri propuse de PSD. Replica lui Mircea Geoana a venit inainte de sedinta coalitiei, cand social-democratul a acuzat PDL ca a plagiat masurile PSD.

„Banuiam ca PDL are propriul pachet de masuri, dar 85% din acestea sunt cele propuse de PSD, asa ca, repet, concursul de frumusete nu ma intereseaza. Nu e vorba de negociere si compromis, e nevoie de bun-simt economic si social”, a comentat, ironic, Geoana. Acesta a aruncat “raspunderea pentru bunul mers al economiei” in curtea PDL, argumentand ca democrat-liberalii detin ministerele economice.

Potrivit bilantului lui Geoana, 20 dintre prevederi sunt ale PSD si doar 13 apartin PDL. In replica la pretentiile PSD, ministrul Economiei, Adriean Videanu, i-a acuzat pe social-democrati ca au iesit cu “un pachet insuficient fundamentat”.

Pe de alta parte, Videanu a aratat ca, saptamana viitoare, va avea loc discutia finala in privinta actiunilor si a calendarului de implementare pe fiecare masura in parte.

„Pachetul romanesc nu e cel german“

Diferenta majora intre pachetul anticriza anuntat de coalitia de guvernare de la Bucuresti si cel anuntat de guvernul german este, in opinia economistului Lucian Anghel, cifra care exprima costul punerii in aplicare a acestor masuri.

„Pachetul de 50 de miliarde de euro anuntat de germani identifica de la bun inceput sursele de finantare si costul fiecarui plan in parte. In plus, azi l-au anuntat, maine l-au pus in practica”, a spus Anghel.

„Bancile nu duc lipsa de lichiditati“

Doua dintre masurile convenite de coalitie se refera la cresterea lichiditatii in sectorul bancar. Potrivit analistului economic Ilie Serbanescu, motivul pentru care bancile nu dau credite nu este lipsa de lichiditati, ci obisnuinta acestora de a imprumuta statul, in conditiile unei cereri masive din partea acestuia, cu un risc asociat zero.

„Bancile nu au creditat niciodata economia reala. Ele au dat credite de retail sau imobiliare, niciodata in agricultura sau industrie, adica au creditat produse ce nu valoreaza nimic”, a spus Serbanescu.

Cele noua masuri de crestere a veniturilor sunt,
de fapt, una

Coalitia de guvernare a convenit un set ambitios de 32 de masuri anticriza, din care unele se repeta, fiind anuntate chiar de la sfarsitul anului trecut, iar altele sunt deja in vigoare. Mai raman acele masuri in care se cere interventia masiva a statului la capitolul garantii, dar pentru care nimeni nu a identificat sursele de finantare.

Sigura masura de crestere a veniturilor bugetare, amintita de presedintele Senatului, Mircea Geoana, se refera la eliminarea impozitului minim, de la 1 ianuarie 2010, si inlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activitatile in care evaziunea fiscala este „greu de evaluat”. Suma cu care ar urma sa creasca veniturile la buget prin aplicarea „noului” forfetar ramane, insa, o necunoscuta.

Dupa modelul „Prima Casa” - program ce-si propunea, la randul sau, producerea unor „efecte multiplicatoare la nivelul economiei” - a fost creat si planul national pentru drumuri judetene. Potrivit lui Geoana, masura a fost adoptata „in plus” fata de propunerile initiale ale PSD si PDL.

De unde vor veni fondurile pentru acest nou program? Nu se stie. Ce se stie, insa, este ca autoritatile locale au cerut, de la inceputul anului, deschiderea concomitenta a 4.000 de santiere la nivel national, pentru repararea sau modernizarea unor obiective de interes educational. Nici pentru aceste obiective nu s-au gasit, inca, sursele de finantare, desi ar produce, la randul lor, „efecte multiplicatoare” in economie.

Cosmina Croitoru , Valentina Deleanu - Adevarul