In Bucuresti exista 392 de cladiri cu bulina rosie, care au gradul I de risc seismic. Pe langa acestea, mai sunt 269 de cladiri care au gradul II de risc seismic.
Consolidarea lor a inceput in 2003, insa pana acum nu au fost reabilitate decat 18 dintre ele. De cele mai multe ori, consolidarea s-a realizat cu proprietarii inauntru, ceea ce a intarziat ritmul lucrarilor: “Solutia de consolidare cu oamenii inauntru, care s-a aplicat incontinuu din ‘90, a dus la o rata de consolidare inacceptabila”, spune Dan Lungu, directorul general al Institutului National al Monumentelor Istorice.
El avertizeaza ca Bucurestiul are in centru 100 de cladiri facute inainte de razboi marcate cu bulina rosie, care au nevoie urgenta de consolidari sau de demolare pentru a nu mai pune in pericol viata oamenilor.
“Desi in Romania e o legislatie mai buna decat in oricare alta tara a Europei pentru consolidarea cladirilor, ritmul actual de consolidare este de una, doua cladiri pe an, deci procesul e insuficient pentru o protectie a populatiei. Aceasta situatie trebuie evidentiata cu sinceritate in vederea luarii unor decizii. Oamenii nu au unde sa se mute, desi statul poate asigura fonduri pentru consolidare”, continua el.
“Un nou mare cutremur inseamna
o noua mare catastrofa”
Legea prevede ca statul sa dea bani de la buget pentru consolidarea cladirilor de locuit multietajate care sunt proprietate privata, incadrate in clasa I de risc seismic. Restituirea sumelor avansate de la bugetul de stat pentru consolidare se face la terminarea lucrarilor, in rate lunare, egale, in lei, fara dobanda, cu o durata de rambursare de pana la 25 de ani. Pentru perioada in care proprietarii locuintelor realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie, ei sunt scutiti de plata ratelor lunare.
De asemenea, pentru locuintele proprietate privata a persoanelor fizice, fondurile pentru expertizarea tehnica a cladirilor se asigura de la bugetul de stat. Pentru a beneficia de aceasta, asociatia de proprietari trebuie sa depuna o cerere la Consiliul local pentru expertiza.
In opinia directorului INMI, nu sunt decat doua solutii: ori se fac locuinte de necesitate unde oamenii sa stea pana se termina consolidarea, ori se demoleaza cladirile si li se ofera alte locuinte.
“Demolare sau consolidare: lucrurile trebuie spuse mult mai sincer. Explicatia este ca sunt oamenii batrani, ca n-au unde sa se mute, ca romanul este fatalist. Un nou mare cutremur inseamna o noua mare catastrofa. Asta e tragedia acestui subiect. Vrem sa-l vedem asa cum e sau ramanem fatalisti si acceptam sortii”, avertizeaza Lungu.
“Vina este a autoritatilor locale”
Cladirile construite inainte de 1977 sunt cu atat mai periculoase cu cat sunt mai inalte, cu cat au o forma mai neregulata in plan sau in elevatie si cu cat au mai mult spatiu liber la parter. In plus, trebuie luate in calcul semnele vizibile de avarii suferite in 1977: “Prezenta unor reparatii partiale in 1977 nu inseamna in niciun caz siguranta, ci mai degraba semnalul de alarma. Daca cineva le are pe toate, maine ar trebui sa se mute de acolo. De 30 de ani eu sfatuiesc pe toata lumea care sta in aceste cladiri sa plece de acolo”, continua Lungu.
“Din punct de vedere legislativ, s-a facut tot ce era nevoie. Din punctul de vedere al implementarii, s-a facut prea putin. Vina este a autoritatilor locale. Managementul apartine autoritatilor locale”, afirma el.
Lungu spune ca exista si o problema a incadrarii acestor constructii in clase de risc: “In momentul de fata, pe lista de cladiri cu bulina rosie sunt 400. Un sfert din ele sunt case cu parter sau parter plus un etaj, din zidarie, unde in mod sigur nu vor muri oameni. Punerea lor in aceeasi categorie cu cladirile din beton armat este o greseala. Ele sunt egal vulnerabile seismic, dar au clase de risc diferit pentru ca numarul de locatari este de la cateva persoane la cateva zeci de persoane. Modul de rupere poate accidenta, in celalalt caz poate ucide. Bulina rosie pentru aceste case joase are alt sens: e o invitatie la demolare, la aprobare pentru a oferi teren liber pentru noi zgarie nori in Bucuresti. E o deturnare a bulinei rosii. Aceste cladiri pot fi usor reparate. O cladire din zidarie afectata in 1977 poate fi usor reparata”, conchide directorul INMI.
Andreea Dogar - Evenimentul Zilei