Originara din America Centrala, a fost adusa de conchistadorii spanioli in Europa, si apoi raspandita si in Asia. In Romania, prima folosire a fasolei in alimentatie este consemnata in anul 1742, iar de atunci, pastaile sale au devenit parte integranta a bucatariei traditionale. Adesea a fost denumita carnea saracului, pentru ca este foarte bogata in proteine, la fel ca surata sa, lintea. Ceea ce s-a stiut mai putin despre fasole pana de curand este ca pastaile sale constituie si un medicament foarte valoros, asa cum vom vedea:
Soiuri de fasole cu valoare terapeutica
Desi titulatura oficiala este de fasole verde, de regula, fasolea pastai pe care o gasim in piete si in magazine are culoarea... galbena, mai rar verde sau verde cu dungi rosietice. Culoarea galbena a pastailor vine de la flavonoidele (substante cu efecte antiinflamatoare si antioxidante) pe care le contine; culoarea verde - de la continutul mare de clorofila (care are o actiune depurativa, antitoxica); culoarea roscata, cu care este uneori impestritata fasolea, vine de la asa-numitii pigmenti antocianici (cu efecte antitumorale si antioxidante puternice). Asadar, toate varietatile de pastai sunt bune in terapie, cu conditia sa fie sanatoase, fara brunificari, fara portiuni deshidratate sau cu coloratia schimbata. Cu cat fasolea are, indiferent de soiul sau, o coloratie mai vie, mai intensa, cu atat are o actiune mai puternica.
Cum preparam si cum consumam fasolea verde
De regula, fasolea se consuma fiarta rapid in apa sau, mai bine, in abur, gatirea prin prajire sau la cuptor distrugandu-i mare parte din vitamine si din alte principii active. De asemenea, conservele cu fasole pastai nu mai pastreaza - conform studiilor nutritionistilor - aproape nimic din puterea curativa a pastailor proaspat gatite.
Fasolea verde fiarta se obtine prin punerea pastailor bine spalate si curatate de impuritati intr-o oala de inox, in care apa deja fierbe. Se lasa sa clocoteasca la foc mic si se inteapa din timp in timp pastaile cu o furculita. In momentul in care devin moi si furculita intra cu usurinta in ele, fierberea s-a incheiat. Unii bucatari profesionisti adauga bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a mentine culoarea vie a pastailor - este o greseala, prin aceasta metoda distrugandu-se multe principii active. Spre final se adauga ulei, suc de rosii, condimente si sos alb.
Fasolea verde fiarta in aburi se obtine cu ajutorul asa-numitelor steamere, aparate electrice care se gasesc in comert. Inainte de a fierbe fasolea, pastaile se spala bine si se curata. Dupa expunerea la abur, fasolea se lasa sa se raceasca si se poate consuma simpla (cu ulei de masline si cu sare) ori cu diferite sosuri (de usturoi, de busuioc, de masline, de menta, de ghimbir, de cimbru). Fierberea fasolei in abur este cea mai sanatoasa metoda de preparare termica descoperita pana in prezent, prin care sunt pastrate foarte multe din vitaminele, mineralele in forma asimilabila, pigmentii si alte substante active din aceasta leguminoasa.
Tratamente preventive
Ateroscleroza-
foarte multe din substantele active continute de fasolea verde au o actiune demonstrata de prevenire a formarii placilor de aterom pe artere. Vitamina A si C, magneziul, potasiul, acizii grasi Omega 3 continuti in pastaile de fasole, toate contribuie la acest efect antiaterosclerotic, scazand procentul de colesterol negativ (LDL) si impiedicand oxidarea si depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange.
Diabetul- un consum ridicat de fasole verde pe timpul verii impiedica asimilarea zaharurilor, datorita continutului de fibre alimentare al acestei leguminoase. Se recomanda curele cu o durata de o luna, timp in care se consuma fasole patru zile pe saptamana.
Prevenirea cancerului de colon- vitaminele si pigmentii din tecile pastailor protejeaza celulele intestinului gros de actiunea mutagena a unor substante cancerigene, prezente frecvent in alimentatia moderna. Apoi, fibrele alimentare continute de fasole reduc, cu peste 50%, posibilitatea de a face cancer de colon, daca sunt consumate constant.
Tulburari de memorie - vitamina B1, continuta de catre fasolea verde, are un rol important in stimularea si in mentinerea functiilor cognitive ale creierului, in special a memoriei. Ea participa la sinteza acetilcolinei, un neurotransmitator esential pentru memorie si a carui absenta este corelata cu aparitia Alzheimer-ului.
Osteoporoza, rahitism - fasolea este printre cele mai bogate alimente in vitamina K si, in plus, prezinta avantajul ca poate fi consumata in mari cantitati. Or, vitamina K joaca un rol crucial in mentinerea sanatatii sistemului osos. Un studiu german arata, de pilda, ca femeile ajunse la menopauza si care consuma regulat vitamina K, din surse naturale, sunt mult mai putin afectate de osteoporoza si mult mai putin susceptibile la fracturi. Aceasta vitamina, continuta din abundenta de catre fasole, incetineste actiunea unor celule, numite osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanta osoasa.
Litiaza biliara - consumul de fasole verde aduce in organism o cantitate importanta de fibre alimentare, adica de substante nedigerabile, care joaca un rol de matura, curatand tubul digestiv. Ei bine, cercetarile arata ca un consum regulat al acestor fibre alimentare previne si aparitia litiazei biliare.
Tratamente interne
Hipertensiune arteriala
- magneziul si potasiul din fasolea verde sunt doua medicamente care fac un tandem redutabil in reducerea si stabilizarea tensiunii arteriale. Se recomanda consumul a 240 g de fasole pe zi, vreme de macar o luna, tratamentul fiind util si pentru prevenirea unor complicatii grave ale hipertensiunii arteriale, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral.
(continuare in numarul viitor)
Ilie Tdor