
Potrivit documentelor si informatiilor obtinute in urma unei investigatii jurnalistice, EVZ prezinta adevarul din spatele unei manipulari de presa. „Evenimentul zilei” a urmarit pas cu pas, document cu document, traseul munitiei despre care Sorin Rosca-Stanescu sustine ca a fost deturnata in scopuri teroriste.
Investigatia jurnalistica a presupus obtinerea actelor de insotire a marfii speciale, a declaratiilor vamale, a fiselor din arhiva serviciului de exploatare portuara, a unor contracte confidentiale si a planului de securitate a munitiei care a fost distrusa la Babeni.
Reporterii EVZ au identificat chiar si locurile unde se afla acum cele 105 containere in care, la inceputul anului, au fost depozitati explozibilii din Taiwan. In cele din urma a devenit evident ca munitia nu a fost traficata, fiind demilitarizata in Romania, potrivit documentelor si surselor accesate de EVZ.
Concluzia finala: scandalul „Basescu si armele pentru teroristii din Angola” este un caz de dezinformare clasica, folosindu-se tehnica manipularii prin omisiune si a prezentarii unor adevaruri partiale.
Organizatia paramilitara UNITA din Angola nu mai exista din 2000, in Portul Constanta-Sud- Agigea a acostat un singur vapor si nu cinci, munitia provine din Taiwan si nu din Thailanda, iar libanezul Bakri este investigat de Interpol pentru afacerile cu cereale din Franta si Romania si nu pentru trafic de arme.
Pe de alta parte, EVZ a descoperit ca in scriptele afacerii cu munitie expirata figureaza Raluca Basescu, fiica lui Mircea Basescu, a carei firma a depozitat „marfa” in port.
TRASEUTaipei, Singapore, centura Bucurestiului
Taipei. Afacerea munitiei expirate s-a nascut dintr-o ratiune de stat, in districtul Jhongjheng din capitala Taiwanului. Anul trecut, intr-unul dintre birourile logistice ale Ministerului Apararii, ofiterii taiwanezi de la directia de echipare militara au calculat cantitatea de 1.884 de tone de munitie veche pe care armata lor trebuie s-o inlocuiasca. Si cum munitia, indiferent de varsta si tipul ei, ramane un produs militar cu regim special de transport, fabricare sau distrugere, statul insular asiatic a contactat una dintre firmele specializate in delaborarea explozivilor.
Singapore. Compania contractata de Taiwan se numeste Explomo Technical Services si functioneaza in complexul industrial din centrul republicii-oras, la doi kilometri de portul de marfuri. Explomo si armata taiwaneza au in comun o veche traditie de afaceri, firma executand pentru ministrul apararii din Taipei mai multe neutralizari de armament.
Ultimul mare contract, de 164 de milioane de dolari, s-a derulat in 2008 si a presupus o ampla operatiune de deminare. Controlata printr-un fond de investitii singaporez, compania Explomo este o divizie afiliata prin care grupul Maxam opereaza in Asia de Sud-Est.
Intermediarul bulgar
Gabrovo. In a doua etapa, Explomo (Singapore) subcontractea za lucrarea de demilitarizare a mu nitiei asiatice catre Maxam Bulgaria (sucursala holdingului spaniol). Numai ca uzinele de armament din sudul Dunarii nu pot onora comanda in timp util, dintr-un motiv simplu: au deja alte comenzi in derulare. In situatia asta, managerii din centrala Maxam isi activeaza contactele din Romania si intra in negocieri cu locotenent-colonelul (r) Cornel Purcarea, fost ofiter operativ in contraspionajul militar.
Oxo - „a treia mana”Bucuresti. In urma discutiilor, se infiinteaza special, in 2008, firma Oxo Network Corporation, cu sediul in centrul Capitalei, controlata si condusa de Purcarea. Imediat, se trece la a treia etapa: reprezentanta Maxam din Bulgaria subcontracteaza, la randul ei, catre SRL-ul din Bucuresti, co manda de delaborare a munitiei din Taiwan.
In momentul parafarii afacerii (decembrie 2008), „a treia mana”, adica societatea contraspionului rezervist, nu era inca licentiata de Agentia Nationala de Control a Exporturilor (ANCEX). Insa in contractul incheiat cu Maxam Bulgaria, firma romaneasca specifica negru pe alb: „Oxo declara si garanteaza ca detine toate permisele, autorizatiile si licentele pentru realizarea serviciilor de demilitarizare subcontractate”. Si astfel, munitia asiatica porneste spre Romania.
Nava sub pavilion danez
Constanta. Vasul „Stella Maris”, sub pavilion danez, intra in apele teritoriale romanesti si acosteaza pe 14 ianuarie 2009, in Portul Constanta Sud-Agigea, la dana 119, inchiriata de agentul portuar SOL Maritime Services. Incarcatura din cala: 105 containere standard, fiecare de 20 de picioare (6,09 m), in care se afla cele 1.884 de tone de armament expirat.
Serviciul de descarcare si manipulare este prestat, doua zile mai tarziu, de reprezentanta APM Terminal (Maersk), de pe raza portului dobrogean. Odata ajunse pe uscat, containerele preluate de firma Oxo Network au fost luate in evidenta autoritatilor portuare si in cea a Politiei de Transporturi Maritime. Nimic n-a ramas la bord.
Nepoata presedintelui depoziteaza munitiaAgigea. Zona Libera. Cu marfa descarcata, ofiterul rezervist Cornel Purcarea are de rezolvat contracronometru patru situatii: depozitarea containerelor, paza acestora, transportul sub escorta la Uzina Mecanica Babeni si, mai ales, obtinerea licentelor legale.
Primul pas se face pe 16 ianuarie a.c., chiar in ziua descarcarii de pe vas. Atunci, Oxo Network incheie un contract cu firma de paza Cobra Security - membra a grupului UTI Holdings, patronat de maiorul (r) Tiberiu Urdareanu. Serviciul de se curitate il costa pe Purcarea aproximativ 3.000 de euro, in timp ce agentiii Cobra se angajeaza sa pazeasca munitia non-stop, timp de 30 de zile. Se intocmeste un plan de securitate, cu parametri de pozitie, acces, unghi de vizibilitate si analiza de risc, vizat de Serviciul de Politie Transporturi Maritime Constanta, sub semnaturile sub-comisarului Ionel Mihai si a comisarului-sef Nicolae Olareanu.
Agentul de depozitare fusese deja gasit, din scurt, dar contractul efectiv avea sa se incheie pe 19 ianuarie. De altfel, acesta a fost momentul in care Mircea Basescu intra in scena. Purcarea il contacteaza chiar in Zona Libera din Agigea, acolo unde fratele presedintelui isi conduce firmele de manipulare portuara.
Patronul Oxo Network a povestit pentru EVZ: „In momentul in care m-am intalnit cu dumnealui, m-a sprijinit in sensul ca a chemat pe cineva sa ma ajute sa rezolv problemele legate de descarcarea a 105 containere. Am fost convins ca persoana aceea este subordonatul sau si ca face parte dintr-o societate a domnului Mircea Basescu. Nu i-am intrebat niciodata pe cei cu care am facut contractul care e actionariatul lor. Acum, m-am informat, vazand ca respectivul nu are legatura cu Basescu. E un agent economic care activeaza, ca domnul Basescu, in port, dar foarte legat de descarcare-incarcare containere”, sustine Purcarea.
Numai ca, in realitate, firma Ice Age, in depozitele careia au intrat, contra cost, cele 105 containere, apartine Ralucai Basescu (fiica lui Mircea) si lui Sorin Trasca, care e si administrator. Atat nepoata presedintelui Romaniei, cat si Trasca detin, fiecare, cate 50% din participatiile societatii de depozitare Ice Age. Unde munitia taiwaneza a stationat pana cand a luat drumul Uzinei Mecanice Babeni. Contractul incheiat de Purcarea cu Ice Age e valabil pana la sfarsitul acestui an.
LicentaBucuresti. Societatea fostului ofiter de contraspionaj nu putea sa miste munitia expirata din Zona Libera Agigea pana cand nu obtinea licenta globala de import de la Agen tia Nationala de Control a Exporturilor (ANCEX) - institutia nationala care autorizeaza operatiunile de export, import, tranzit international, transbordare, intermediere si asistenta tehnica pentru produse militare. In fine, pe 13 februarie 2009, Oxo Network primeste licenta de import de la ANCEX, valabila un an, care obliga firma la informari lunare catre agentie.
In aceeasi perioada, SRL-ul bucurestean e autorizat si de Ministerul Apararii. De-abia acum se poate face vama munitiei din Taiwan si indeplini formalitatile speciale de transport al materialelor explozive. Ceea ce se si intampla.
Transportul
Constanta. Investigatia EVZ a relevat ca o singura firma de securitate a organizat transportul munitiei taiwaneze din Zona Libera Agigea catre Babeni, Valcea. Inregistrata in Constanta, societatea respectiva se numeste Break Bulk Services, e condusa de un militar in rezerva si e specializata in protectia transporturilor de incarcaturi maritime, a agentilor portuari si a convoaielor cu marfuri IMO (International Maritime Organisation). Contractul dintre Break Bulk si Oxo Network se incheie pe 20 februarie 2009. Din acest moment, pana pe 20 martie 2009, mutarea materialelor militare in Valcea dureaza o luna.
Cele 105 containere sunt impartite in 17 transporturi, a cate 6 containere fiecare, si doar un transport a trei containere. Fiecare convoi este compus din sase camioane plus doua masini de escorta. Noaptea nu se circula, iar jandarmeria monitorizeaza intreaga operatiune, informand pas cu pas DGIPI (fostul „doi s’un sfert” - servciul secret al Ministerului de Interne).
Transportul securizat il costa pe Cornel Purcarea 140.000 de euro, potrivit contractului incheiat cu Break Bulk. La randul sau, firma de paza inchiriaza camioane speciale, fiecare dintre aceste masini fiind licentiata ADR (autorizatie de transport de marfuri periculoase). EVZ a obtinut toate documentele cu numerele de inmatriculare ale masinilor si datele personale ale soferilor.
DESTINATIA FINALA
Unde au ajuns munitia expirata si containerele
cu care a fost adusa in Romania
Babeni. Valcea. Dupa o luna si o saptamana de cand a intrat pe teritoriul nostru, armamentul asiatic trece prin Vama din Ramnicu-Valcea. Comisionarul vamal: firma Art Glas (Valcea), prin stampila agentului Sorin Magureanu. De aici, toata munitia ajunge la Uzina Mecanica Babeni, unde se demilitarizeaza, prin procese chimice de delaborare.
Cele 105 containere sunt predate in baza a 105 procese-verbale incheiate de U.M. Babeni cu firma Oxo Net work. Documentele, intrate in posesia EVZ, specifica seriile, continutul in detaliu, numerele camioanelor, numele soferului si greutatea fiecarui container. In prezent, din cantitatea bruta de 1.884 de tone de munitie expirata, U.M. Babeni mai are de neutralizat doar 300 de tone (net) de explozibil.
Toate cele 105 containere utilizate in transportul de munitie si golite la Babeni au ramas in Romania. 33 sunt inca in custodie la uzina mecanica. 4 au fost vandute cu factura. Alte 20 s-au intors in Agigea, fiind scoase la vanzare.
Si tot la vanzare au fost scoase 48 de containere, pe soseaua de centura a Bucurestiului, in curtea depozitelor Losan. Pretul la bucata: 1.500 de euro.
GASIT. Seria containerului scos la vanzare corespunde ce cea din facsimil (Foto: Arhiva EvZ)
MODEL. Proces de predare-primire a unui container, din cele 105 livrate
48 dintre cele 105 containere cu care a fost transportata munitia expirata din Taiwan au fost scoase la vanzare cu 1.500 de euro bucata
TRANSFRONTALIER
Munitia expirata din Taiwan a fost transportata cu un singur vapor din Asia de Sud pana in Europa de Est. Niciun container nu a ajuns pe continentul african
„Evenimentul zilei” trece in revista principalele idei ale textului postat de Sorin Rosca Stanescu pe blogul personal, pe 24 august 2008. Aproape instantaneu, acuzatiile lui Rosca Stanescu au fost preluate si amplificate de principalele televiziuni de stiri, Antena 3 si Realitatea TV, detinute de familiile mogulilor Sorin Ovidiu Vintu si Dan Voiculescu.
Ce sustine Rosca-Stanescu: Inalti functionari ai Romarm, societate subordonata Ministerului Economiei, se fac vinovati de participarea la un grup de crima organizata. In complicitate cu Mircea Basescu, fratele presedintelui Basescu, si locotenentul-colonel (r) Cornel Purcarea, inaltii functionari din Romarm se afla in legatura cu cetateanul belgian de origine libaneza Bakri Imad Abdul Reda, urmarit de Interpol pentru ac ti vitati cu caracter terorist.
Ce a aflat EVZ: Cornel Purcarea si Bakri Imad Abdul Reda se cunosc, dar conexinea provine colateral, dintr-o afacere cu cereale, in care Mircea Basescu nu are im plicatii. Interpol il viza pe cetateanul libanez pentru o tranzactie comerciala, nu pentru activitati teroriste.
Ce sustine Rosca-Stanescu: Bakri Imad Abdul Reda este si ac tionar al firmei Romagro Cereal, unde a detinut participatii si Cornel Purcarea. Acesta din urma actiona ca reprezentant al Romagro Cereal chiar si atunci cand, formal, nu mai avea nicio legatura cu societatea.
Ce a aflat EVZ: Bakri Imad este actionar al Romagro Cereal SRL, dar firma se afla in divizare deoarece Cornel Purcarea si libanezul nu s-au inteles in 2004 asupra profilului firmei. Libanezul nu voia ca societatea sa actioneze ca producator de cereale, ci doar ca importator-exportator.
Ce sustine SRS: In 2008, inainte ca Interpol sa ceara autoritatilor romane urmarirea lui Bakri Imad Abdul Reda, Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Vacea (SCCOV) a descoperit un straniu surplus de gestiune la uzina mecanica din Babeni, unitate unde Romarm distrugea munitia adusa, prin contract, din afara granitelor.
Ce a aflat EVZ: Dosarul in cauza se afla la Inspectoratul de Politie al Judetului Valcea din luna martie a.c., iar explozibilul provine din trun transport facut in 2008, dar nu din surse externe, ci de la unitati militare de langa Bucuresti. In cazul munitiei din Taiwan, transportul s-a facut in acest an, sursa fiind externa. Deci, sunt doua cazuri diferite.
Ce sustine SRS: Materialele explozibile, provenind din Thailanda, au fost descarcate la Constanta de catre fratele presedintelui Traian Basescu, Mircea Basescu, acesta fiind insarcinat si cu reurcarea lor pe vapoare.
Ce a aflat EVZ: Munitia expirata provine din Taiwan, nu din Thailanda. In depozitele firmei Ice Age SRL din Zona Libera Agigea, au fost depozitate timp de o luna cele 105 containere cu munitie expirata. In actionariatul firmei figureaza Raluca Basescu (50%), fiica lui Mircea Basescu. Cel din urma a fost contactat de Cornel Purcarea, care cauta spatiu de depozitare.
Ce sustine SRS: De comerciarizarea lor la export s-a ocupat firma Romagro Cereal, condusa de locotenentul- colonel Cornel Purcarea. In trecut, acesta a lucrat in serviciul secret al Armatei, fiind specializat in probleme africane. Muni tia reexportata de Romagro Cereal a fost vanduta catre UNITA Angola.
Ce a aflat EVZ: Formatiunea rebela armata UNITA Angola s-a desfiintat in 2000, la scurt timp dupa uciderea liderului ei, Jonas Savimbi. Din scheletul ei s-a format un partid politic, fara ramificatie militara. Firma care a importat munitia expirata a fost Oxo Network Corporation, condusa de Pucarea, nu Romagro. Este vorba exclusiv de import, nu de export, asa cum sustine Rosca Stanescu.
Contactat de EVZ, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu a refuzat sa discute despre subiect spunand ca ar fi trebuit sa-l contactam mult mai devreme pentru a avea timp sa prezinte toate probele pe care le are. Mai mult, Rosca Stanescu a acuzat EVZ ca ar fi “unealta unei diversiuni” la care el se astepta. “Fiti atenti ca in cateva zile se va lamuri totul. Dumneavoastra sunteti liber sa scrieti ce vreti”, a spus cel poreclit “Nasul” in breasla ziaristilor. Rosca Stanescu a sustinut ca ministrul de interne, Dan Nica, a confirmat public ieri ca Interpol s-a interesat de afacerile arabului Bakri Imad Abdul Reda. Ancheta Interpol vizeaza insa alte aspecte ale afacerilor lui Bakri decat cele dezvaluite de Rosca Stanescu, spun sursele EVZ.
BLATUL LUI ROSCA-STANESCU CU „TRAFICANTII”
„O fi zis: hai sa sugem si noi de la teroristi!” - declara Cristi Ciuperca
Fostul director al ziarului ”Ziua”, Sorin Rosca Stanescu, poreclit “Nasul”, accepta acum patru ani sa faca publicitate mascata prin cotidianul pe care il conducea chiar afa ceristului despre care, acum, sustine ca este asociat cu teroristii. E vorba despre Cornel Purcarea (foto).
Intr-un interviu acordat pentru EVZ, acesta a explicat ca a fost nevoit sa incheie un contract cu „Ziua”, sugerand ca la mijloc ar fi fost vorba de un santaj. “Noi, cand am facut contractul, am respins din start varianta financiara a ziarului «Ziua». Ei solicitau undeva la 40-50 de mii de euro pentru promovarea imaginii societatii noastre. Au venit la noi, ne-am trezit cu 4-5 ziaristi. Nu agenti de publicitate, repet, ziaristii au venit ca sa ne faca aceasta propunere. Pentru ca era de notorietate modul in care lucra ziarul «Ziua», am zis sa nu ne trezim ca zic ceva despre cerealele noastre, am propus zece mii de euro ca suma rezonabila si am semnat”, ne-a declarat Cornel Purcarea.
Mai exact, directorul executiv de la Romagro spune ca, daca nu ar fi semnat contractul de publicitate, se astepta la o campanie impotriva sa. “A doua sau a treia zi se insera o stire legata de activitatile noastre legate de cereale, ar fi introdus o serie de lucruri care sub o forma sau alta ne afectau relatiile cu producatorii locali, iar noi nu doream asa ceva. Stiam practica lor de la alti agenti economici si aparusera deja in ziare, era de notorietate. Cineva chiar voia sa le organizeze un flagrant. Cunoscand practica lor, am considerat ca asta e pretul”, explica Purcarea.
“Am dat banii si nu a aparut publicitate”Potrivit documentelor, ziarul „Ziua” a semnat in 2005 un contract de prestari servicii cu Romagro Cereal, societate al carei director executiv era Cornel Purcarea. Valoarea contractului a fost de 10.000 de euro, iar durata de trei luni.
Ziarul „Ziua” se obliga sa publice doua machete color ale firmei Romagro, dar si un articol in pagina de social-economic. Acest din urma material ar fi trebuit sa apara, potrivit anexei la contractul incheiat de parti, fara insemnul “P” - marcajul obligatoriu de publicitate.
Jurnalistic, un articol platit in regim de reclama, dar publicat fara a fi marcat ca atare reprezinta o forma de manipulare a cititorului. Practic, se prezinta un subiect ca fiind de interes public, ca si cum a fost ales in urma unei selectii editoriale obiective, desi ziarul respectiv a primit bani pentru publicare.
Exceptand acest aspect, Purcarea sustine insa ca, desi banii sau dat, materialele publicitare ale Romagro nu au aparut niciodata in paginile ziarului „Ziua”. “Am dat banii si nici pana azi n-a aparut publicitate pentru Romagro in paginile «Ziua». Chiar ma gandeam sa le cerem sa respecte acel contract macar acum”, sustine acesta.
La patru ani distanta de la acel contract, fostul director de la „Ziua”, Sorin Rosca-Stanescu, afirma ca Purcarea face parte dintr-o grupare de traficanti de armament care a alimentat cu arme razboiul civil din Angola, sprijiniti din umbra de Traian Basescu.
Chestionat de EVZ, Cornel Purcarea a comentat: “Domnul Rosca Stanescu ne acuza acum ca suntem teroristi, deci implicit si «Ziua» era implicata in aceste afaceri cu teroristi in cazul in care ceea ce spune este adevarat, pentru ca era unul dintre beneficiarii acestor lucruri despre care scrie acum. Doar citise de-atunci pe internet cine suntem, nu? O fi zis «hai sa sugem si noi de la teroristi, ce conteaza de unde vin banii?». Ma asteptam la mai multa rigurozitate din partea lui”, explica Purcarea.
Ziarul lui Sorin Rosca Stanescu a cerut 50.000 de euro (Foto: Octavian Cocolos)
CONTRACT. Asa arata contractul dintre „Ziua” si Romagro, in care cele doua parti convin ca publicitatea sa apara fara semnul distinctiv
PERSONAJ
Cum a ajuns Bakri „legatura terorista”
Bakri Imad Abdul Reda este „legatura terorista” punctata de Sorin Rosca Stanescu in scandalul munitiei, asociat cu locotenent- colonelul in rezerva Cornel Purcarea in Romagro Cereal.
Argumentele controversatului jurnalist sunt un raport ONU despre conflictul din Angola, din anii ’90, cand Bakri ar fi finantat miscarea de gherila UNITA, o analiza a Global Witness din 2003 care-l lega pe omul de afaceri libanez de miscarea Hezbolah si o adresa a Interpol Belgia care cerea verificarea unor tranzactii financiare si a actionarilor Romagro Cereal SRL.
Toate documentele exista pe internet, doar ca verificarea Interpol a fost facuta pe fondul unui conflict pentru actionariat intre doua fir me de cereale din Franta si nu pentru recentul transport de arme.
Verificat si la MossadLibanezul Bakri Imad, nascut in 1961 in Monrovia, Liberia, care detine cetatenie belgiana, a intrat in atentia autoritatilor europene (Interpol), care au cerut date si din Romania, dupa ce a devenit subiect de disputa intre doi gi ganti francezi in productia si comertul cu cereale. Grand Moulins de Strasbourg (GMS) - al treilea grup francez de morarit din Franta - si actionarul sau majoritar, grupul Soufflet - lider european in domeniu - au intrat in conflict dupa ce s-a aflat ca Bakri va intra in actionariatul GMS.
Bertrand Leary, 73 de ani, presedintele Grand Moulins, il cunostea pe libanez de peste cinci ani, cand a devenit primul sau client cu care a lucrat pe piata africana, iar cei doi au hotarat ca este necesara o infuzie de capital pe care Bakri Imad s-a angajat sa o faca atat prin firma sa belgiana - Metro Trading Company - cat si prin Romagro, unde a ramas actionar. Libanezul investise deja 2 milioane de euro in GMS si urma sa mai aduca inca 16 mi - lioane, numai ca opozitia Soufflet a ajuns pana la tribunal, unde au fost dezgropate acuzatiile care i s-au adus in trecut: raportul ONU care-l indica drept distribuitor de arme pentru miscarea rebela UNITA, analiza Global Witness care il lega pe Bakri de grupul Hezbollah, cat si un presupus comert cu diamante derulat in Angola.
In cotidianul „Le Figaro”, Bertrand Leary a afirmat ca, inainte sa intre in afaceri cu Bakri, i-a verificat trecutul printr-o ampla investigatie „a profilului moral” inclusiv la Beirut, unde n-a gasit nimic relevant, iar televiziunea France 24 afirma, pe surse, ca statutul lui Bakri a fost cercetat de directorii companiei franceze de cereale chiar si prin Mossad, serviciul israelian de spionaj.
Cornel Purcarea spune ca Bakri a intrat in Romagro ca asociat, dar n-au mai colaborat de aproape cinci ani, de cand interesele celor doi in afacerea din Romania au fost diferite. „Singura afacere pe care am avut-o cu el a fost productia agricola, Silozul Romagro, din care a ales sa se retraga inca din 2005-2006. El n-a avut interes in productie, el voia doar sa faca comert cu cereale. Noi am vrut si productie si nu ne-am mai inteles. Acum societatea este intr-un proces de divizare. Din 2006, cand ne-am vazut la Paris, nici n-am mai vorbit cu el.”, explica Purcarea.
Liviu Iolu, Mihai Munteanu - Evenimentul Zilei