(continuare din numarul trecut)
Bucuria si fericirea, pacea si multumirea, zambetul si cantecul au devinit flori in gradina sufletului meu, prin care slavesc pe Mantuitorul mereu si transmit mireasma inimii si gandului din creierul meu si aproapelui, de care ma leaga credinta ca suntem creati de Dumnezeu, ca mantuirea mi-a dat, ca Dar minunat, prin Harul primit prin credinta, pentru vecie, Viata de veci si biruinta.
Adevarata stare a crestinului trebuie sa fie luminata in bucurie, cum razele de soare se contopesc cu petalele florilor in culori de curcubeu, cand le privesc in gradina, ca sa le transfer in sufletul meu, in bucuria din poezia cuvantului, ales sa ramana Far de lumina si pe pagini de scriptura, ca indemn de traire si invatatura.
Evanghelia este un izvor de bucurie si de speranta. Nu poti fi crestin, daca nu crezi in bucurie. Bucuria este nadejde, sanatate, fericire. De aceea, in Biblie, gasim cuvinte, expresii, propozitii si fraze nenumarate, care exprima indemnuri la un trai fericit, de multumire, de bucurie si de credinta in Dumnezeu.
Mantuitorul ne arata calea Bucuriei, atunci cand vorbeste despre Fericire. Cele doua cuvinte redau stari sufletesti ale omului, aflat in calatoria vietii si care traieste multumit si vesel. Bucuria exprima un sentiment de multumire si satisfactie sufleteasca, care poate fi ocazionala sau permanenta, efemera sau durabila, cauzata de circumstante, sau este simtamant luminat de o scanteie divina ce-ti inveseleste sufletul si te face sa ai o deplina multumire sufleteasca, orice ti s-ar intampla in viata.
Fericirea este o treapta a bucuriei de maxima intensitate: „o stare de multumire sufleteasca intensa si deplina“. Fericirea presupune plinatatea bucuriei, pe care o simti, o traiesti, dar se si vede in lumina ochilor tai, pe fata ta, in gesturile si comportarea ta, care devine molipsitoare, caci transmiti in jurul tau uimire si dorinta altora de a fi ca tine, in circumstante asemanatoare. In fericire, auzi vocea lui Dumnezeu ce vorbeste sufletului tau; si Cerul se coboara in tine cu bucuria de pace si bine. Bucuria fericita este un dar personal si o stare de suflet: acea scanteie divina de multumire si bine, pusa in tine de Dumnezeu, care te-a creat unicat. Nu poate altcineva sa-ti toarne bucuria in suflet, cum ai turna apa de izvor rece si buna, intr-un pahar de cristal, si sa dai cuiva din el sa bea, cand este de tot insetat. Sufletul tau poate fi inchis ermetic, iar incuietoarea este pe dinauntru; si doar tu poti descuia bucuriei sa intre, ca sa te faca fericit mantuit… La usa inimii tale, poate sa stea, pentru a intra chiar Urzitorul fericirilor tale, a carui voce o poti descifra, oprindu-te din alergare: „Iata Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el; si el cu Mine“. Imparatul vesniciilor: Domnul Isus sta la usa inimii tale si bate…
Vei asculta Vocea Bucuriei?
Urcusul bucuriei spre varful fericirii este prezentat, ca roade ale Duhului Sfant, pe acest pamant, si care sunt: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infrangerea poftelor.
Cand vorbesc de bucurie, ma refer la bucuria credinciosului, care este superioara altor forme de bucurii efemere, deoarece nu poate ajunge cineva sa aiba bucurie prin Duhul Sfant, pe acest pamant, inainte de a fi cat mai aproape de Dumnezeu, avand pacea in suflet, care deschide calea spre Adevar si Lumina Divina. Darul de bucurie, ajuns la treapta de fericire, ne ajuta sa ne desfatam privirea si sa ne inundam de sentimentele de adanca multumire, cand privim la tot ce este frumos si bun, lasat de Dumnezeu in natura, in om si in lumea aceasta, creata de Tatal Ceresc.
Bucuria si fericirea trebuie invatata, exersata si practicata, ca sa devina parte din noi, asa cum a vrut de la inceput Dumnezeu.
Sa aveti toti, care cititi si raspanditi bucuria si fericirea, parte de o viata cereasca si-n forma de-o zi-n viata pamanteasca, ca sa ajungeti ca rod al Mirabilei Seminte Dumnezeiesti, la vremea rodirii pe plaiurile ceresti!
Dumnezeu ne-a creat pentru Adevar si Fercire! Sa traim in bucurie si fericire!
BUCURIA DIN MINE!...
O Bucurie a izbucnit in inima mea,
Cum rasar florile primavara-n gradina,
Cand o adiere de liniste-n mine revine,
Ca si cum as fi aruncat acum in Lumina!...
Cantecul de bucurie cel mai minunat,
Azi vine cu fosnetul frunzelor verzi;
Si cu ciripitul cintezoiului neastamparat
Ce zburda, din pom in pom, prin livezi…
Este toata bucuria ce se naste spontan,
Clipa de clipa, in imensitatea naturii,
Intre cer si pamant, pe filele scripturii,
Venind din soare, din luna; din Baragan!
Este o bucurie tesuta-n cute de suflet,
Cantata in clipocitul de izvor racoritor
Si-n dangatul de clopot; si-n vers de poet
Ce-si deapana fericirea in versuri de dor!