Muzeograful Simona Ghiorghies a reprezentat Muzeul ASTRA la Targul de mestesuguri traditionale de la Gabrovo (Bulgaria), ce-a de-a 8-a editie, desfasurat in perioada 3-7 septembrie 2009. Alaturi de ea, standul romanesc a fost completat de trei mesteri populari. Va oferim cateva detalii in materialul atasat.
La invitatia Complexului Arhitectural-Etnografic „Etar“ din Gabrovo, Complexul National Muzeal „ASTRA“ a participat la aceasta manifestare cu trei creatori populari din Romania, colaboratori vechi ai institutiei: Lucia Todoran din Salva, judetul Bistrita Nasaud, - port popular, Mihai Nagy din Chendu Mare, judetul Mures - impletit fibre vegetale (panusi) si Vasile Ene - prelucrare lemn.
Mestesugarii romani au avut colegi de targ din toate colturile lumii, la targul organizat de muzeografii din Gabrovo participand pe langa mesterii bulgari si creatori traditionali din Japonia, Maroc, Ucraina, Lituania, Grecia, Portugalia, Spania, Polonia. Din Japonia au fost prezenti doi tineri ce faceau voluntariat in Bulgaria pentru a prezenta publicului arta origami si scrierea japoneza. Marocul a fost reprezentat la targ de dr. Chafique Soubai care a adus produse confectionate de mesterii marocani. Ucraina a fost reprezentata de mesteri ce prelucrau lemnul, iar Lituania a prezentat publicului bulgar cum se impletesc braiele lor traditionale, cum se fac «manecarele», dar si cum se incondeiaza ouale. Grecia a adus cu ea vinuri traditionale si un mester ce facea demonstratii de impletit cosuri din salcie. Portugalia a fost reprezentata de un confectioner de chitari portugheze, iar reprezentatii Spaniei ne-au adus la cunostinta cum sunt legate cartile si cum este produsa mierea.
In zilele de targ, aproximativ 80 de creatori populari din Bulgaria s-au intrecut in mestesug si au facut schimb de experienta cu cei prezenti din alte tari. Astfel, mestesugarii nostri au avut ocazia sa cunoasca alte culturi si produse traditionale din diferite colturi ale lumii.
Pe parcursul celor trei zile de targ au avut loc demonstratii dintre cele mai variate: olarit, tesut, impletit, impletit fibre vegetale, incondeiat oua, sculptura in lemn, confectionat de papusi si pana la origami si caligrafie.
Exponenti de seama ai zonei din care provin, ei transmit cu daruire si pricepere mestesugul dobandit de la predecesorii lor, devenind deja o obisnuinta sa isi reprezinte cu mandrie atat zona cat si tara, la astfel de manifestari internationale, prin mestesugul pe care il slujesc de ani de zile.
Atmosfera a fost completata si de spectacolele sustinute zilnic de ansambluri folclorice din tara si strainatate, Grupul folcloric din Kumrovec venind tocmai din Croatia. De asemenea la toate acestea s-a adaugat activitatea desfasurata in atelierele mestesugaresti reconstituite in cadrul muzeului. Aici creatorii populari bulgari inchiriaza spatiul atelierului pe o perioada de trei ani de zile si isi desfasoara activitatea aici, comercializandu-si produsele direct din atelier.
In fiecare an in cadrul targului are loc si un concurs intre cei mai iscusiti mesteri. Anul acesta s-au intrecut in mestesug cei care confectioneaza cutite, ei trebuind sa reproduca o piesa de colectie din patrimoniul muzeului si apoi sa vina si cu inovatia confectionand un cutit in maniera proprie. Castigatorul marelui premiu oferit de Ministerul Culturii a fost recompensat cu trofeul targului, un clopot de argint, un premiu in bani si cu dreptul de a organiza o expozitie personala in urmatorul sezon turistic. S-a mai oferit premiul I de Consiliul Local, dar si un premiu I oferit de Muzeul ETAR. Si ceilalti concurenti au primit premii, inclusiv in bani, in cadrul ceremoniei de inchidere a targului, urmata de o cina festiva la care au participat toti mesterii invitati precum si primarul localitatii si un reprezentant al Ministerului Culturii.
Mestesugarii romani au facut senzatie in randurile vizitatorilor bulgari, dar si in randurile mesterilor. Creatorii nostri populari au oferit demonstratii de indemanare si maiestrie, creatorii bulgari venind la standul Romaniei pentru a vedea cum se sculpteza lemnul si se confectioneaza podoabele noastre traditionale. Astfel standul Romaniei a fost vizitat de turisti si mesteri de asemenea pentru a invata tehnicile noastre traditionale.
Prin participarea din acest an al mesterilor romani la targul organizat de colegii nostri din Bulgari s-a facut un pas inainte spre idealul crearii unei legaturi intre tezaurele umane vii din intreaga lume. Astfel relatia dintre cele doua muzee si a atins scopul: de a prezerva cultura traditionala prin valorificarea mestesugurilor artistice traditionale.
Targul International al Mestesugurilor a fost insotit de o sesiune de comunicari la care am prezentat lucrarea «The Transylvanian Fair: Past, Present and Future» in care am incercat sa surprind evolutia targului in burgul sibian de-a lungul istoriei din evul mediu si pana in zilele noastre.
A consemnat Simona Ghiorghie