Pe urmele lui Eminescu Trasee culturale in „Mica Roma“

Orasel de provincie, Blajul a avut o importanta politica si culturala deosebita pentru transilvaneni, scolile superioare de aici fiind multa vreme singurele romanesti din Ardeal. „Fantana a romanismului“, Blajul a dispus si de o asezare geografica potrivita, in centrul Ardealului. Inca de la intrarea in Blaj, venind dinspre Tirnaveni, pe DJ 107 B, pe „Drumul Vinului“, turistii se pot opri, ca „Luceafarul“ poeziei romanesti odinioara, la umbra Teiului lui Eminescu, aflat pe culmea dealului care domina orasul. In iunie 1866, venit de la Cernauti, ajuns pe „Hula“ Blajului, Eminescu a exclamat: „Te salut din inima, mica Roma. Iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat sa o pot vedea“. Copacul este ingradit acum, iar alaturi este inscriptionat „Langa acest tei s-a oprit Mihai Eminescu in 1866 si a salutat cu entuziasm Blajul, pe care de mult dorea sa-l vada“.

La doua sute de metri distanta se afla, deasupra viilor, Crucea lui Avram Iancu. Intre 1820 si 1822, locuitorii au ridicat o cruce in cinstea episcopului Ioan Bob, care in timpul foametei i-a ajutat pe tarani cu cereale si i-a iertat de datorii. In 1848 – 1849, Avram Iancu si-a cantonat aici o unitate de moti. In memoriam, crucea a fost denumita dupa el. Dinamitata de rauvoitori in 1908, monumentul a fost refacut din initiativa lui Ion Micu-Moldovanu.

Istoria Unirii

Un alt loc care aminteste de Avram Iancu este „Campia Libertatii“, locul unde, in mai 1848, peste 40.000 de romani au strigat „Noi vrem sa ne unim cu Tara“.

In amintirea evenimentului, in 1973 a fost ridicat aici un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale pasoptistilor, realizate de diferiti sculptori. Patru ani mai tarziu, a fost inaltata opera lui Ion Vlasiu, „Gloria“, monument alcatuit dintr-o poarta ce semnifica intrarea in istorie, in fata careia se afla trei statui feminine identice, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizand cele trei tari romanesti. In urma cu sase ani, au mai fost adaugate inca doua busturi.

Unul dintre monumentele reprezentative ale Blajului este Catedrala „Sfanta Treime“, construita intre 1741 si 1748. Slujirea in biserica a inceput insa doar in 1765, dupa finalizarea iconostasului, pictat de sarbul Stefan Tenetzky. Acesta a realizat si cupola, sculptata in stil bizantin, dar si cu elemente locale.

In timpul episcopului Ioan Lemeni, au fost adaugate cele doua turnuri. Construita dupa planurile arhitectului vienez Anton Eckhard Martinelli, realizata in stil baroc, catedrala a suferit transformari radicale in 1837, sub episcopul Grigore Maior, dobandind aspectul de astazi. Aici si-a rostit Simion Barnutiu, in 2 mai 1848, celebrul discurs devenit programul politic al romanilor din Transilvania.

La 20 de metri distanta, se gaseste „Bisericuta grecilor“, construita intre 1760 si 1770, denumita astfel dupa negustorii macedo-romani care au contribuit financiar la inaltarea ei. In cimitirul bisericii, un adevarat Pantheon al Blajului, se gasesc mormintele lui Ioan Axente Sever, tribun al revolutionarilor romani la 1848, Ioan Rusu, intemeietorul geografiei stiintifice romanesti, mitropolitului Alexandru Sterca Sulutiu, parintelui filologiei romanesti, Timotei Cipariu, al lui Ioan Micu Moldovan, autorul Pronunciamentului de la Blaj, intemeietorul vietii economice romanesti din Transilvania.

In zona se afla si cladirea vechilor scoli, azi sediu de facultate, construita de Martinelli. Fosta manastire, construita intre 1741 si 1747, aici s-au deschis, in 11 octombrie 1754, cele dintai scoli sistematice romanesti - scoala de obste, scoala de preoti si scoala latineasca. A fost intregita in 1895 cu o aripa nou, liceu agroindustrial in prezent.

Cea mai veche cladire din oras este castelul mitropolitan, construit in 1535. Castelul a apartinut lui Georgiu Bagdi, iar din 1737 a devenit resedinta episcopiei greco-catolice. In 1842, in timpul lui Ioan Lemeni, castelul a suferit unele reparatii si i s-a adaugat aripa de nord.

In manastirea Bunavestire, ridicata in 1760 de episcopul Petru Pavel Aron, a functionat Seminarul calugarasilor, tipografia cu anexele sale, turnatoria de litere, legatoria de carti si atelierul xilografilor. Tot aici a functionat si cancelaria mitropolitana. In prezent, adaposteste Biblioteca documentara „Timotei Cipariu“. In Blaj se afla si cea mai veche gradina botanica din Europa, organizata pe langa scolile secundare, ale carei inceputuri merg pana in secolul al XVII-lea. Are o importanta documentara si istorica, la conducerea ei aflandu-se la un moment dat si Alexandru Borza. In gradina se afla peste 500 de specii, plante originare din toate continentele, de la agave la aloe.

Printre monumentele naturii existente in Blaj se afla si un stejar de peste 600 de ani, cunoscut si sub numele de gorunul lui Avram Iancu.

Inainte de stramutarea la Blaj a resedintei episcopiei unite greco-catolice in 1737, sub Inocentiu Micu Klein, localitatea era doar un sat, calvinesc si unguresc, numarand aproximativ 20 de familii. Intemeietorul Blajului romanesc este episcopul Micu Klein, in timpul caruia a fost proiectata cvadratura pietei si au fost inaltate catedrala si manastirea.

Oana Parvu