Efectul hotararii Conciliului de la Ierusalim
Incepand de la Cinzecime si terminand cu Conciliul de la Ierusalim, Biserica crestina a experimentat o schimbare de optica ce i-a permis sa aiba o identitate proprie si sa se extinda in intregul imperiu roman. Prin hotararea Conciliului s-a afirmat fara echivoc ca poporul lui Dumnezeu nu mai este restrans la Adunarea lui Israel, ci s-a extins la toate etniile lumii. Adunarea lui Dumnezeu nu mai are bariere etnice – limitamdu-se la un popor ca inainte, ci a devenit o comunitate internationala. Preotul evreu a fost inlocuit de predicatorul crestin; altarul ceremonial a fost inlocuit de amvonul sau pupitrul propovaduirii; expresia libera a serviciilor de inchinare crestina s-a substituit ritualului de la Templu. Cestinismul si-a gasit astfel vocatia internationala. Botezul pe baza credintei si impartasirea la Masa Domnului pe baza nadejdii crestine a revenirii lui Isus au ramas singurele ritualuri ce se asteptau de la cei convertiti dintre Neamuri (Fapte 2). Legea lui Moise a trecut in desuetudine cu preotimea, cu sacrificiile, cu ritualurile si cu obiceiurile ei.
A doua calatorie misionara a lui Pavel
Incurajat de hotararea Bisericii din Ierusalim, Pavel intreprinde o a doua calatorie misionara. In aceasta calatorie nu mai este insotit de Barnaba, ci de Sila. Barnaba a considerat ca trebuie sa il reabiliteze pe Ioan Marcu luandu-l in misiune, pe cand Pavel considera ca Ioan Marcu trebuia penalizat pentru faptul ca i-a parasit in prima calatorie (Fapte 15:36-38).
Doua echipe misionare
Opiniile diferite pe care acestia le-au avut cu privire la reintegrarea lui Marcu in lucrarea misionara a dus la sciziunea celor doi colaboratori si la formarea a doua grupe misionare. Barnaba si Marcu s-au indreptat spre Cipru, iar Pavel si Sila spre Cilicia, locul de bastina a lui Pavel (Fapte 15:36-40). Asa a inceput a doua calatorie misionara a lui Pavel care avea sa aduca rezulate si mai ample pentru imparatia lui Dumnezeu in comparatie cu prima.
Trecand prin Siria si Cilicia, Pavel si Sila au intarit bisericile pe care le-au vizitat (Fapte 15:41). La Listra, locul unde Pavel a fost improscat cu pietre in prima calatorie, au recrutat pentru misiune un tanar a carui mama era evreica, dar al carui tata era grec. Numele acestuia, Timotei, se va inscrie in paginile Faptelor Apostolilor ca un dedicat colaborator al lui Pavel. In perioada cat au stat in aceasta regiune, Pavel a invatat Bisericile sa pazeasca hotararile apostolilor si a prezbiterilor din Ierusalim. Se pare ca iudaizatorii mai aveau influenta in zona aceea, deoarece Pavel il taie imprejur pe Timotei pentru a nu da prilej de cearta iudeilor din regiune. Autorul cartii remarca faptul ca „Bisericile se intareau in credinta si sporeau la numar din zi in zi (Fapte 16:1-6).“
Evanghelia ajunge in Europa
Din aceasta regiune (Cilicia) grupul misionar trece prin Frigia, Galatia, si Misia (Fapte 16:7-8), fara a dezvolta in aceste parti o lucrare de anvergura ca in regiunile anterioare. Ceva ii mana spre Helespont, de aceea au trecut pe langa provincia Asia a carei capitala, Efesul, era un centru foarte mare, si la fel pe langa Bitinia (Fapte 16:6-7). Astfel au ajuns pe tarmul marii Egee, la Troia, unde Pavel are revelatia sa treaca in Europa. Cu ajutorul unei corabii grupul misionar, care se mareste prin adaugarea doctorului Luca, trece la Neapolis, un port in apropierea orasului Filipi. Astfel, propovaduitorii credintei crestine au dus Evanghelia in Europa (Fapte 16:8-10).
Colonia romana Filipi
Primii convertiti au fost castigati in Macedonia, in orasul cu rang de colonie, Filipi (numit dupa regele Filip II al Macedoniei, tatal lui Alexandru), unde o femeie bogata, Lidia, primeste credinta si botezul impreuna cu cei din casa ei. Ea sustine de aici incolo lucrarea de propagare a credintei dand adapost grupului de misionari (Fapte 16:11-15). Un incident neprevazut ii aduce pe Pavel si Sila in atentia conducatorilor orasului. O roaba ce practica ghicirea este eliberata de duhurile rele de apostolul Pavel. Stapanii roabei incita populatia orasului si pe conducatori impotriva grupului, motivand ca acestia fiind iudei, aduc obiceiuri straine de cel romane. Pavel si Sila sunt batuti cu nuiele si apoi aruncati in temnita, in butuci, dar un cutremur de pamant le da posibilitatea acestora sa fuga din temnita. Ei prefera sa ramana pentru a vesti Evanghelia temnicerului, care se converteste impreuna cu toata casa lui. In urma, la aflarea faptului ca Pavel era cetatean roman, dregatorii orasului vin personal sa le ofere scuzele lor si sa ii roage sa paraseasca orasul. Desi apostolul Pavel cu insotitorii lui pleaca din Filipi, in urma lui ramanea o biserica ce va fi angajata de acum in lucrarea de raspandire a Evangheliei. Biserica a sustinut financiar pe Pavel si a antrenat in lucrare barbati si femei a caror nume au ajuns foarte cunoscute in istoria Bisericii (Clement, Evodia, Sintichia, etc.). Informatiile expuse dovedesc faptul ca odata fondata o biserica, ea devine un centru de misionare atat pentru regiunea inconjuratoare, cat si pentru regiuni indepartate prin misionarii pe care ii trimete si ii sustine.
In Tesalonic si Berea
Dupa trecerea prin orasele Amfipoli si Apolonia, Pavel si Sila se opresc la Tesalonic, oras ce avea si populatie evreiasca. Cei doi incep sa proclame Evanghelia in sinagoga iudeilor, ceea ce duce la convertirea unor evrei si a unui numar mare de greci. Printre cei convertiti dintre greci sunt si multe femei cu pozitie politica si sociala importanta (Fapte 17:1-4). Din nou, evreii cari au refuzat sa creada in Isus, au cauzat o rascoala impotriva lui Pavel si a insotitorilor sai, ceea ce i-a determinat pe acestia sa treaca in orasul urmator, Berea. Aici in sinagoga au gasit iudei cari erau gata sa studieze Scripturile si sa verifice daca mesajul adus de Pavel era in acord cu profetiile Vechiului Testament. Aceasta confruntare a mesajului paulin cu Scripturile i-a dus pe multi la credinta. Pe langa evrei mesajul crestin a fost crezut de de multi greci si de multe femei cu vaza (Fapte 17:10-12). Observam ca acceptarea Evangheliei duce la fuziunea evreilor cu Neamurile, stergand diferentele care ii faceau sa se urasca. Dar istoria se repeta si la Berea. Evreii cari au refuzat sa creasa la Tesalonic, au venit si la Berea si au atatat populatia impotriva misionarilor. Pavel se desparte de Sila si Timotei, pe cari ii lasa in Berea, iar el, insotit de alti crestini se duce la Atena.
(continuare in numarul viitor)