Doamne schimba-mi atitudinea (Pana nu e prea tarziu) - (26)

Toti avem credinta – capacitatea de a crede. Fara ea, nu supravietuim prea mult timp. Insa, in final, fundamentul credintei noastre este cel care conteaza. Credinta despre care vorbesc aici este acea credinta care renunta la as cladi increderea pe circumstante sau pe propriile abilitati, care ne dezamajesc intotdeauna. Noi spunem: „Lucrurile merg mult mai bine in viata mea cand imi asez increderea si credinta cea mai profunda intr-un Dumnezeu suveran.“ Aceasta este credinta pe care Iisus ne invita sa o avem in El. Aceasta este credinta care este atat de puternic ilustrata in Evrei 11.

Ce este, mai exact credinta? Evrei 11:1 ne da o definitie foarte potrivita a credintei. Imi place cum suna in versiunea New King James: „Credinta este substanta lucrurilor nadajduite, dovada lucrurilor nevazute.“ Imi plac aceste doua cuvinte –substanta si dovada. Ele reprezinta reteta credintei. Sa le privim putin mai atent.

Mai intai, credinta este substanta. Putini sunt oameni care privesc astfel credinta. Acestor oameni, credinta li se pare diafana. Dar nu este asa; credinta are substanta. Noi predicam adesea o astfel de credinta in lumea fizica. Daca ridici receptorul si suni la un magazin pentru a face o comanda, cei de acolo iti vor cere numarul cartii tale de credit. Si apoi probabil iti vor trimte o chitanta. Nu ai produsul; nu ai chitanta. Insa, cu aceasta chitanta in mana, astepti convins ca produsul pe care l-ai comandat va sosi. Acea chitanta pe care o tii in mana este substanta pe care te bazezi in timp ce astepti ceea ce ai comandat.

Acelasi lucru se intampla in cazul unei rezervari la hotel: primesti nu numar drept confirmare si, cu acel numar, ai credinta ca exista o camera rezervata pentru tine, care te asteapta. Sau platesti o factura pe internet. Prima data cand am facut aceasta, mi-a fost foarte teama. Oare ce se va intampla? Banii au fost extrasi din contul meu. Mi s-a dat un numar lung, alcatuit din sapte cifre, si mi-au spus: „Acesta este numarul comenzii dumneavoastra.“ In timp ce asteptam sa vad daca au ajuns banii pe care ii trimisesem, am pastrat numarul acela. Numarul era substanta de care ma agatam in timp ce asteptat completarea tranzactiei.

Lumea spirituala opereaza si ea dupa principii similare. In rugaciune, aduc o nevoie inainte lui Dumnezeu. Credinta mea, increderea ma activa in Dumnezeu este un lucru de care ma agat in timp ce astept sa vad modul in care va raspunde Dumnezeu la ceea ce am adus inaintea Lui. Daca ma confrunt in viata cu o circumstanta dureroasa si-I cer lui Dumnezeu s-o schimbe sau sa ma schimbe pe mine, credinta mea este substanta de care ma agat, in timp ce astept ca Dumnezeu sa indeplineasca cerinta mea. Asadar, credinta este substanta.

Credinta este, de asemenea, dovada. Motivul pentru care stiu ca produsul pe care l-am comandat va ajunge la usa casei mele este acela ca am mai facut lucrul acesta inainte. Asa ca nu ma simt nelalocul meu ori de cate ori ma duc la usa din fata pentru a vedea daca mi-au livrat produsul. Nu ma simt stupid sau neincrezator, deoarece am mai facut lucrul acesta inainte si stiu cum functioneaza. Asa ca experientele mele trecute sunt dovezile de care ma prind in timp ce astept sa sune soneria.

In acelasi fel, credinta este dovada ca Dumnezeu este credincios. Stiai ca nu suntem noi primii oameni care cred in Dumnezeu? Psalmul 90:1 spune: „Doamne, Tu ai fost locul nostru de adapost, din neam in neam.“ Oamenii au crezut in Dumnezeu de mii de ani. Nu este o nebunie sa crezi in El. Credinciosia lui Dumnezeu – nu doar in generatiile trecute, ci si in viata mea – imi furnizeaza dovezile de care am nevoie.

Sunt sigur ca iti vin in minte ocazii si locuri in care Dumnezeu a intervenit pentru tine, demonstrandu-Si credinciosia. El a venit in intampinarea nevoilor tale in trecut. Aceasta este dovada pentru lucrurile care nu se vad, din viitor. Stim cum lucreaza Dumnezeu – L-am mai vazut la lucru- asa ca nu ne simtim incomod asteptand ca EL sa Se ocupe inca o data de nevoile noastre. Credinta este o incredere activa in Dumnezeu. Credinta este substanta si dovada.

Credinta este atat de mult parte din viata crestina, incat de-a lungul anilor am ajuns la o definitie foarte practica. Aceasta este definita noastra despre credinta: Credinta este increderea in Cuvantul lui Dumnezeu si actionarea in conformitate cu acest Cuvant, indiferent de sentimente, deoarece Dumnezeu promite un rezultat pozitiv.

Hai sa discutam aceasta definitie, pentru a vedea cum va functiona in mod practic in viata ta.

Cuvantul incredere nu inseamna „Sper ca“ sau „ Ce frumos ar fi daca..“ Este mult mai mult decat atat. A crede este mai mult decat a avea o speranta superficiala. A crede este a spune:„ Am pus totul in cosul acesta. Toate visele mele sunt in punctul acesta. Sunt inauntru cu totul si nu am o iesire de siguranta.“ Aceasta este credinta.

Dar credinta nu este o incredere in vid; este incredere bazata pe Cuvantul lui Dumnezeu. Aceasta este cheia. Credinta in ce? Credinta mea este in Cuvantul lui Dumnezeu! Nu cred in ziar sau televiziune, in vecinul meu sau in seful tau. Dumnezeu a scris o Carte! Cred intr-un Dumnezeu care a scris o Carte vrednica de incredere.

Stiu ca Biblia este de incredere pentru ca Dumnezeu nu minte. Apostolul Pavel a scris in Tit 1:2: „In nadejdea vietii vesnice, fagaduite mai inainte de vesnicii de Dumnezeu, care nu poate sa minta.“ Gandeste-te la aceasta: Dumnezeu nu poate sa minta! Nu spune ca El nu va minti, asemanator acelor promisiuni pe care le tot auzim. Nu spune ca nu minte, ca si cum ar putea sa minta, dar nu a facut-o inca. El nu poate sa minta! Tot ceea ce a spus Dumnezeu este adevarat si se va intampla exact cum EL a spus. Asa ca nu este o nebunie sa te increzi astfel in Dumnezeu. Credinta este increderea in Cuvantul lui Dumnezeu. Tu spui: „Cred ca am credinta-este aceasta credinta?“

Iata cum poti fi sigur:

Credinta autentica se mainfesta intotdeauna in viata. Ne afirmam credinta in tot felul de lucruri – insa probabil ca nu le credem cu adevarat, pentru ca ele nu se reflecta in felul in care traim. Un profesor de fizica s-a hotarat sa le faca elevilor lui o demonstratie pentru a ilustra lectia depre pendulul neatins si energia consumata. Le spusese elevilor lui ca un pendul neatins se leagana intr-o serie de arcuri, din ce in ce mai mici. Daca porneste un pendul sa se legene de la o anumita inaltime, el nu se va intoarce pana la exact aceeasi inaltime. Acest profesor a scris formula matematica si a desenat un grafic pentru toata clasa. A spus ca este dispus sa raspunda si i-a incurajat pe elevi sa iti exprime eventualele dubii cu privire la principiul enuntat. Apoi a intrebat:

- Cati dintre voi credeti ca teoria aceasta este adevarata si anume ca legaturile pendulului schiteaza arcuri din ce in ce mai mici?

Clasa a raspuns la unison:

- O, credem lucrul acesta! Da, bineinteles ca suntem convinsi.

- Este perfect, raspunse profesorul. Acum sunteti pregatiti pentru demonstratie.

S-a indreptat spre o bila mare de otel care atarna de un lant care era prins de una dintre grinzile din tavan, si care aproape atingea podeaua. Intr-o parte se gasea un scaun liber.

- Iata din ce consta demonstratia, spuse el. Cineva se va aseze pe un scaun. Eu voi ridica bila pana aproape de barbia lui si apoi ii voi da drumul. Ea se va legana inainte, in jos, de-a lungul incaperii si inapoi spre el. Cati dintre voi cred ca aceasta bila se va legana in serii descrescatoare de arcuri, si ca prin urmare, nu exista pericolul de a fi lovit cand bila se va intoarce?

Toti au ridicat manile.

- Cine vrea sa fie primul care sa stea pe scaun?

- Ghici cati au stat pe scaun? Nici unul! Cu siguranta, exista o deosebire intre a-ti exprima credinta in ceva si a crede cu adevarat.

Acest punct este de o importanta critica, deoarece numai atunci cand tu esti cel asezat pe scaun – numai cand esti dispus sa risti tu insuti- credinta ta este activa. Numai cand ajungi la punctul la care poti spune: „Stiu ca harul lui Dumnezeu este singura mea optiune – am inlaturat toate celelalte planuri de siguranta. Ma las la dispozitia milei Lui.“

„Neputand s-aduc nimic, langa crucea Ta azi pic“ este modul in care un vechi scriitor de imnuri exprima aceasta idee. Aceasta este credinta salvatoare si nimic mai putin decat atat nu este suficient in ochii lui Dumnezeu. Credinta este modul in care venim inaintea Lui si felul in care crestem in El. Credinta este increderea in Cuvantul lui Dumnezeu si actionarea in armonie cu el. Testul de turnesol al credintei adevarate este: „Actionez eu in conformitate cu ceea ce afirm a crede?“

Faptele conforme cu credinta vor influenta fiecare domeniu al vietii, inclusiv familia, finantele, si chiar sentimentul implinirii personale. Sa incepem cu nevoile familiei. Sa spunem ca esti sotie si poate sotul tau nu este credincios. Ca urmasa a lui Christos, iti doresti mai mult decat orice ca in centrul caminului tau sa troneze Christos. Totusi sotul tau nu-L urmeaza pe Domnul. Poate umeori te insoteste la biserica – sau poate nu. Te intrebi „Ce ar trebui sa fac in privinta aceasta? Cum ar trebui sa actionez in privinta aceasta? Cum ar trebui sa actionez in aceasta situatie? Cum il pot influenta?

Cuvantul lui Dumnezeu iti spune cum poti sa te porti. In versetul din 1 Petru 3:1-5, Scriptura spune ca sotul necredincios poate fi convertit prin comportamentul sotiei lui, fara ca ea sa spuna un cuvant. Daca pana acum ii puneai predici inregistrate, da-i carti crestine sa citeasca (inclusiv cartea aceasta) si roaga-l sa vina la biserica si astfel iti vei implini planul bine intentionat. Dar daca urmezi planul lui Dumnezeu din 1Petru 3:1, vei „ fi supusa barbatului tau; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvantul, sa fie castigati fara cuvant, prin purtarea nevestelor lor.“

Daca incepi seara spunand: „Trebuie sa vizionezi caseta aceasta impreuna cu mine“ si-l enervezi adesea spunand: „Cand ai de gand sa-L accepti pe Domnul?“, tu esti cea care are o problema, nu sotul tau. Poti sa spui ce vrei despre credinta ta in Cuvantul lui Dumnezeu, dar faptele tale spun ca tu nu crezi. Cand credem Cuvantul lui Dumnezeu si actionam in conformitate cu el, aceasta se numeste credinta adevarata.

In problemele de familie, o credinta activa inseamna a crede ca Dumnezeu va lucra cu un copil incapatanat sau cu un sot necredincios. In ceea ce priveste finatele, ne vom increde in Dumnezeu pentru implinirea nevoilor noastre zilnice, fiind credinciosi in zeciuiala si daruri; noi credem in Scriptura, care spune: „Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har pentru ca, avand in toate lucrurile din destul, sa prisositi in orice fapta buna.“ (2 Corinteni 9:8)

Cum ramane cu dorinta de implinire? Poate ai citit aceasta carte fiind coplesit de un simtamant de singuratate. Poate esti pur si simplu descurajat de viata si de directia in care te indrepti. Nu esti sigur incotro o iei si ce sa urmaresti. Care va fi raspunsul pentru tine?

Din pacate, multi dintre cei care pretind ca sunt urmasii lui Christos nu I se adreseaza Lui pentru implinirea celor mai profunde nevoi ale vietii. Se intorc spre o alta substanta sau spre o alta relatie. Se asteapta ca anumite lucruri sau experiente sa implineasca golul interior. Dar aceasta este o lipsa de credinta in Salvatorul nostru, care a spus: „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovorati, si Eu va voi da odihna.“ (Matei 11:28)

In timp ce cauti raspuns la dorintele inimii tale, credinta este cea care horareste unde si spre cine te vei indrepta.

Unde crezi ca se gasesc, in realitate, raspunsurile la cele mai profunde probleme ale existentei? Credinta este increderea in Cuvantul lui Dumnezeu si actionarea in conformitate cu acesta.

Acest aspect este de maxima importanta. Tocmai am descris o sotie care ar da orice sa-i vorbeasca sotului despre Christos.Simte ca trebuie sa-i spuna anumite lucruri, altfel el nu se va schimba niciodata. Insa credinta nu ia seama la ceea ce simtim, ci actioneaza cu indrazneala dupa Cuvantul lui Dumnezeu.

Poate te confrunti cu o situatie materiala dificila si consideri ca este nerealist sa dai zeciuiala sau daruri bisericii tale. Inteleg temerile pe care le produce un buget limitat. Cand eu si Kathy eram la Colegiul Biblic, asesea ramaneam fara macar un ban. Aveam un fond de 180-200$ pe saptamana pentru cheltuieli, iar eu castigam 150$ ca tanar pastor. Imi amintesc cum scriam cecul pentru 15$, gandindu-ma in sinea mea: „De ce fac lucrul acesta?“ Nu fac decat sa ma adancesc mai rau in probleme.“

Ma confruntam cu sentimente reale de teama si frustrare, insa ele sunt nesemnificative daca ne gandim la credinciosia lui Dumnezeu. Dumenzeu ne-a invatat niste lectii pretioase de viata. Am descoperit ca Dumnezeu este credincios Cuvantului Sau si ca putem avea incredere ca se va ingriji de nevoile noastre daca, prin credinta, alegem ascultarea si refuzam sa ne lasam condusi de emotii. Iata care este cea mai frumoasa parte a credintei: putem actiona prin credinta, indiferent de sentimentele noastre deoarece…

Iata patru intrebari pe care le-am auzit de la cei care se lupta cu credinta:

• „De ce sa fac ceea ce-mi spune Dumnezeu?“

• „De ce sa astept ca Dumnezeu sa-l aduca pe sotul meu la Christos?

• „De ce sa dau din bani mei cand am atatea datorii?

• „De ce sa-mi irosesc energia incercand sa-l urmez pe Domnul, cand simt ca viata mea este atat de goala si lipsita de sens?

Raspunsul la fiecare dintre aceste intrebari este acelasi: Deoarece Dumnezeu a fagaduit un rezultat pozitiv. Aceasta este credinta – a te increde in Cuvantul lui Dumnezeu si a actiona in conformitate cu el, indiferent de sentimentele tale, deoarece Dumnezeu promite un rezultat bun.

Am un obicei vechi, acela de a predica dintr-un anumit pasaj din Scriptura. Pasim prin respectivul pasaj cu grija; dam atentie la detaliile din Cuvantul lui Dumnezeu. Dar mai stiu si faptul ca uneori este util sa treci in graba printr-o sectiune a Bibliei pentru a avea o imagine de ansamblu. Uneori poti studia detaliile Cuvantului lui Dumnezeu si sa nu vezi padurea de copaci. Va spun ca, in cazul Bibliei, padurea este credinta.