Tiparnita din secolul al XVI-lea, expusa la Muzeul de Istorie din Valcea

De aproape doua saptamani, intr-una dintre salile Muzeului de Istorie Valcea este expusa o tiparnita – copie fidela a celor cu ajutorul carora se imprimau documente intre secolele al XVI-lea si al XVIII-lea. Utilajul din lemn, care a intrat deja in patrimoniul muzeului valcean, este al doilea de acest tip din tara care poate fi folosit pentru a imprima diferite tipuri de acte.

Potrivit reprezentantilor Muzeului Judetean Valcea, tiparnita va face parte din expozitia de baza programata sa aiba loc in scurt timp. Modelul, construit din lemn masiv de o echipa de mesteri din Timisoara se va integra perfect in expozitia aferenta epocii medievale, perioada cunoscuta ca fiind un adevarat izvor al culturii universale. Copia expusa la Muzeul Judetean de Istorie Valcea este identica cu cea a modelului folosit pentru publicarea celor mai importante documente intre anii 1500-1700 si este a doua din tara care poate fi folosita chiar si in prezent in procesul de tiparire. „Tiparnita respecta intru totul principiul pus la punct inca din Evul Mediu, fiind construita 100% din lemn. Pana si suruburile si teascul sunt din lemn, ceea ce dovedeste originalitatea modelului existent in patrimoniul muzeului“, spune Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Judetean Valcea. Vizitatorii expozitiei medievale care va fi organizata in curand la Ramnicu Valcea vor avea ocazia de a lua parte la demonstratii pe viu, prin intermediul carora specialistii din cadrul muzeului vor imprima cu ajutorul tiparnitei medievale cateva documente. Alaturi de aceasta piesa extrem de valoroasa prezentata publicului larg, in cadrul expozitiei se vor prezenta si reproduceri de arhitectura brancoveneasca.

In Ramnicu Valcea mai exista cateva tiparnite vechi, care apartin insa unor perioade mult mai recente. La imprimeria Antim Ivireanul din cadrul Episcopiei Ramnicului sunt inca folosite tiparnite care au fost construite in perioada 1850-1900. Utilajele Heidelberger Cylinder, construite din fier si cupru au fost pastrate in forma initiala, fara sa fi fost modificate in vreun fel. Potrivit vicarului administrativ, consilierul Emilian Grosenoiu, activitatea tipografiei Episcopiei s-a redus semnificativ, in special din cauza gradului de degradare a utilajelor folosite timp de peste o suta de ani. Cu toate acestea, tipografii care se ocupa de intretinerea utilajelor spun ca la Episcopie inca se mai pot imprima diferite documente in conditii excelente. „Capacitatea de imprimare s-a redus foarte mult din cauza uzurii masinilor si din cauza aparitiei pe piata a unor concurenti mult mai in pas cu tehnologia moderna, dar mai sunt inca anumiti clienti care apeleaza la serviciile noastre. Vom incerca sa accesam fonduri pentru a moderniza tipografia, deoarece, in conditiile actuale, nu se mai pot onora decat comenzi mici“, spune consilierul Grosenoiu. In prezent, la Tipografia Antim Ivireanul se mai executa ocazional diferite certificate, cataloage si legitimatii scolare, lucrari de diploma si pomelnice. Data fiind vechimea utilajelor, reprezentantii Episcopiei Ramnicului au decis ca tiparnitele sa fie incluse in circuitul muzeistic al eparhiei, chiar daca acestea vor mai fi folosite o perioada de timp.

Tipografia de la Ramnicu Valcea a fost ctitorita in anul 1705 de Sfantul Ierarh Antim Ivireanul, un stralucit tipograf, caligraf, desenator, sculptor, arhitect si pictor, dupa ce a fost ales ca episcop al Ramnicului si al Noului Severin. Ierarhul aduce cu sine si mica tipografie de la Snagov, probabil cu teasc de lemn, in care tipareste primele carti bisericesti in greceste: „Antologhionul“ (Floarea Darurilor), „Evanghelia“si „Tomul Bucuriei“. Tipografia Eparhiala a Ramnicului a primit in anul 2000 numele ctitorului ei, Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Pe teritoriul judetului Valcea, prima tiparnita a functionat la Manastirea Govora in perioada 1939-1642. Cartile tiparite la Ramnicu Valcea au desavarsit actiunea de inlocuire a limbii slave cu limba romana. Printre cele mai importante carti care au vazut lumina tiparului in Ramnic intre anii 1724-1868 se numara „Ceaslovul“, „Abecedarul“ (bucoavna) din Tara Romaneasca, primele si ultimele sase Mineie, etc. Tipografii ramniceni erau considerati cei mai buni tehnicieni, acestia fiind solicitati in diferite alte centre din tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Unii dintre cei mai importanti tipografi ai imprimeriei de la Ramnic sunt Mihai Tetracovici, Laurentiu Ieromonahul de la Hurezi, Popa Mihai Atanasievici, Dumitru Pandovici si Arsenie Cozianul. Introducerea tiparului in Tara Romaneasca se datoreaza voievodului Radu cel Mare (1495-1508) si Ieromonahului Macarie, cel care invatase mestesugul in Venetia. La numai 50 de ani de la aparitia presei cu litere mobile inventata de Johannes Gutenberg, pe teritoriul tarii noastre se tiparea deja prima carte.

Mirela Manu