Pe 22 noiembrie avem alegeri prezidentiale. Si referendum. Despre care se discuta mult prea putin si doar in pauzele in care lumea uita de promovarea candidatilor la Presedintie. Campania electorala, promovarea candidatilor la postul de presedinte al Romaniei este atat de intensa incat a acaparat cu totul dezbaterile publice, referendumul fiind lasat undeva la marginea acestor discutii, iar atunci cand este amintit, se vorbeste doar despre legalitatea, moralitatea si oportunitatea convocarii referendumului odata cu alegerile prezidentiale, adica toti analizeaza doar forma, nu si fondul problemei.
Ori una, ori alta.
Sau ambele in acelasi timp.
Alegatorii pot opta pe 22 noiembrie sa voteze doar pentru Presedintie sau doar pentru referendum. Indiferent pentru care din ele opteaza sa voteze, odata iesiti din sectia de votare nu mai pot reveni. Astfel ca daca se razgandesc mai tarziu si vor sa voteze pentru ambele evenimente electorale, nu o mai pot face, conform unei decizii a Biroului Electoral Central, informeaza Mediafax.
Cu alte cuvinte, romanii nu pot vota la o anumita ora pentru Referendum, iar mai tarziu pentru Presedintie, sau invers. Potrivit deciziei BEC, alegatorii care si-au exprimat dreptul de vot pe 22 noiembrie pentru Presedintie si referendum sau doar pentru unul dintre aceste evenimente, vor avea aplicat pe actul de identitate timbrul sau, dupa caz, stampila cu mentiunea “VOTAT” si data scrutinului. Astfel, cine a primit o astfel de stampila pe buletin, nu-si va mai putea exercita inca o data dreptul de vot, chiar daca a votat doar pentru Presedintie sau doar pentru referendum. In cazul in care alegatorul opteaza pentru participarea doar la referendum sau doar la Presedintie, acesta va semna in rubrica destinata respectivului drept de vot, presedintele sectiei de votare urmand sa bareze, in prezenta alegatorului, rubrica neutilizata. “Presedintele biroului electoral al sectiei de votare va intreba alegatorul daca doreste sa isi exercite dreptul de vot atat pentru alegerea Presedintelui Romaniei, cat si pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine”, se arata in decizia BEC.
Alegatorii care doresc sa isi exercite dreptul de vot la referendumul national, decide BEC, vor primi in mod obligatoriu toate buletinele de vot corespunzatoare ambelor intrebari, neavand posibilitatea de a opta pentru una sau alta dintre intrebari
Parlament unicameral la alegere
Cele doua buletine de vot aferente referendumului, vor avea fiecare cate o intrebare, la care, cei care se vor prezenta la vot, vor fi nevoiti sa raspunda si sa-si spuna parerea.
1. Daca suntem de acord cu reducerea numarului de parlamentari de la 471 la 300.
2. Daca suntem de acord cu trecerea la un sistem parlamentar unicameral.
Acestea sunt cele doua intrebari. Ceea ce fiecare va raspunde, va hotari daca vom avea Parlament Unicameral sau nu. O anume decizie poate fi luata daca ne uitam la vecinii nostri sau mai bine zis chiar in curtea Uniunii Europene, care are o componenta de 27 de tari membre dintre care 13 au sistem parlamentar bicameral si 14 un sistem parlamentar unicameral. Pana aici partile sunt sensibil egale. Dintre acestea, primele opt cele mai mari tari europene, luate dupa numarul populatiei, au toate parlamente bicamerale, iar 10 din primele 13 tari care au intrat in UE au parlament bicameral. Cat despre cele 14 tari cu parlament unicameral, acestea sunt clasate intre ultimele pe lista de tari membre ale U.E. Cea mai mare tara cu parlament unicameral este Grecia, dar elenii au doar 49,5% din populatia romaniei. Daca analizam ansamblul mai identificam un argument puternic, 85,1% din populatia UE traieste in tari cu parlamente bicamerale, adica din fiecare 7 europeni aproape 6 (5,7) sunt condusi de parlamente bicamerale. Romania este pe locul 7 ca populatie intre tarile UE, iar populatia este cel mai important criteriu de clasificare in UE, acesta fiind si elementul care determina numarul de europarlamentari alocat fiecarei tari, si implicit forta si influenta politica pe care o tara membra o are in Parlamentul European. Suntem una din tarile mari ale Uniunii Europene. In ceea ce priveste numarul de parlamentari, clasificarea tarilor s-a facut de aceasta data dupa un coeficient care ne arata numarul de locuitori ce revin unui parlamentar. Romania este pe pozitia 8 din 27, adica mult sub media europeana a numarului de parlamentari.
Putina istorie
Istoric, in Principatele Unite Romane, bicameralismul a aparut odata cu promulgarea in 1864 de catre Alexandru Ioan Cuza, a unui act numit “Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris”, un document cu caracter efectiv constitutional. Numele actului ne poate induce in eroare, deoarece a fost dat doar pentru a face placere Curtii Suzerane si Puterilor garante, dar in esenta continutul lui se indeparteaza clar de linia Conventiei, fiind in fapt prima constitutie romaneasca. Corpul Legislativ devine bicameral, compus din Adunarea Electiva, aleasa de cetateni prin vot cenzitar, si Corpul Ponderator (Senatul) numit de Domn. Statutul a fost adoptat in mai 1864 prin plebiscit (referendum) obtinand peste 90% din cele peste 750.000 de voturi exprimate.
In 1866, dupa abdicarea lui Cuza si instalarea ca domn a regelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, se adopta prima constitutie propriu-zisa, considerata una din cele mai democratice constitutii din Europa. Se pastreaza cele doua camere legiuitoare care devin Camera Deputatilor si Senat, ambele alese de cetateni prin vot cenzitar. Senatul avea si cativa membri de drept.
In 1923, in timpul domniei regelui Ferdinand, se adopta o noua constitutie care statueaza votul universal dar pastreaza cele doua camere ale parlamentului, si, in linii mari, componenta si prerogativele lor. Din nou vorbim de un act exceptional in contextul constitutiilor europene contemporane.
In 1938 regele Carol al II-lea da practic o lovitura de stat si instaureaza Dictatura Regala pe baza unei noi constitutii, mai restrictive, dar care pastreaza cele doua camere ale corpului legiuitor.
Dupa 23 august 1944 se revine la constitutia din 1923, care va ramane in vigoare pana la instalarea regimului comunist si va fi efectiv schimbata in 1948, data de la care incepe sarabanda celor trei constitutii comuniste (1948, 1952, 1965). Aceste constitutii limitau drepturile la libertatea optiunilor politice si au trecut la un corp legislativ unicameral, si acela cu titlu nepermanent, bine cunoscut sub denumirea de Marea Adunare Nationala.
Dupa revolutia din decembrie 1989, ultima constitutie comunista a fost masiv modificata astfel incat dupa procesul electoral din mai 1990 a fost aleasa o Adunare Constituanta formata din doua camere Adunarea deputatilor si Senat. Ulterior in decembrie 1991 a fost adoptata prin referendum noua constitutie post comunista a Romaniei care statueaza sistemul traditional bicameral. Constitutia a fost modificata in 2003 cand s-a incercat, cu un succes relativ, separarea mai clara a atributiilor celor doua camere legislative.
Romania este, potrivit Constitutiei, un stat national, suveran si independent, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, astfel exista: puterea legislativa, Parlamentul, puterea executiva, Guvernul, si puterea judecatoreasca.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Mai exact, este vocea poporului. Parlamentarii sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, pe patru ani. Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, se ocupa cu adoptarea legilor, hotararilor si a motiunilor.
Nu numai parlamentarii pot inainta proiecte de lege. Guvernul, la randul lui poate face un proiect de lege si il poate inainta catre camera competenta. Fiecare camera are anumite competente in ceea ce priveste legile.
Pe langa Guvern si Parlament, cetatenii pot inainta proiecte de lege. Parlamentul este impartit in doua pentru ca o camera sa o verifice pe cealalta si invers. Fiecare dintre cele doua camere are o competenta in ceea ce priveste legile si o lege nu poate trece spre a fi promulgata de presedinte daca nu a trecut atat de Camera Deputatilor cat si de Senat. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Mai exact, pune in aplicare legile votate de Parlament si promulgate de presedinte. Presedintele propune prim-ministrul, care mai departe cere Parlamentului votul de incredere asupra programului de guvernare si asupra intregii liste a Guvernului.
Din ultimii 145 de ani de istorie recenta Romania a avut 102 ani de parlament bicameral si 42 de parlament unicameral de trista amintire. Faptul ca peste 100 de ani am avut parlament bicameral, ne ofera o oarecare traditie polica, daca putem spune asa.
Stim cu totii ca in acest moment, Parlamentul nu este o institutie apreciata si despre care sa vorbim pozitiv si asta din cauza celor aflati in fotoliile de parlamentari si a caror prestatie ne-a dezamagit in cei 20 de ani de la caderea comunismului. Poate este adevarat si faptul ca nu este nevoie de un numar atat de mare de parlamentari, in raport cu necesitatile si posibilitatile unei romanii macinate de criza. Si poate este nevoie de reducerea numarului Parlamentarilor daca asta ar garanta ca un parlament mai mic va fi mai bun si mai eficient. Mai mic, dar nu unicameral.
Sorina Szakacs - Romanian Tribune