100.000 de oameni pe care nu i-a tinut in casa nici macar ploaia torentiala au luat parte la cea mai frumoasa manifestare ogranizata in centrul Berlinului. Un spectacol de muzica, culoare, lumina, uralele si aplauzele unui public cu lacrimi in ochi. Asta a insemnat ziua de 9 noiembrie pentru Germania.
La 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, lucru care simbolizeaza reunificarea Germaniei, au fost organizate, in capitala, o serie de festivitati la care au participat cancelarul Angela Merkel, presedintele Horst Kohler, primarul Berlinului Klaus Wowereit si lideri europeni, printre care si presedintele Traian Basescu. Startul la sarbatoare a fost dat de cateva zeci de copii ce alergau si se strangeau in brate, o rememorare simbolica a zilei de 9 noiembrie 1989, cand cei de dincolo de ziduri si-au putut imbatisa rudele si familia. Un moment emotionant, atat pentru publicul aflat la ceremonie cat si pentru personalitatile politice.
Programul celebrarilor a continuat cu un discurs al cancelarului german Angela Merkel, rostit in cadrul conferintei “Ziduri care cad”, organizata de Fundatia Einstein, cu participarea laureatului premiului Nobel pentru pace Mihammad Yunus.
Angela Merkel si presedintele german Horst Kohler au asistat apoi la o ceremonie de readucere in memorie a evenimentelor, urmata de o slujba religioasa in Kapelle der Versoehnung (Capela reconcilierii), iar primarul Berlinului, Klaus Wowereit, a inaugurat un nou centru pentru vizitatori la Gedenkstaette Berliner Mauer. Timp de cateva ore, pe acoperisurile cladirilor care marginesc celebra Ebertstrasse, fosta frontiera intre Poarta Brandenburg si Postdamer Platz, si-au facut aparitia opt ingeri cu aripi de patru metri.
Cancelarul Angela Merkel i-a intampinat, in cadrul acestor ceremonii, la punctul de trecere Bornholmer Strasse pe fostul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov, pe ex-presedintele polonez Lech Walesa (si fost lider al sindicatului Solidaritatea), iar primarul Berlinului, Klaus Wowereit, i-a primit pe omologii sai din Paris si Moscova.
Noaptea de cristal
Comunitatea evreiasca a comemorat Noaptea de cristal din 9 noiembrie 1938, in care in Germania nazista si in Austria a inceput pogromul impotriva evreilor (9-13 noiembrie 1938), soldata cu devastarea a numeroase case si 8.000 de magazine evreiesti. 400 de evrei au fost omorati in bataie de fortele SA si SS, dar si de civili, 30.000 de evrei au fost inchisi in lagare de concentrare, aproape toate sinagogile au fost devastate (peste 1.600), iar 267 dintre ele au fost incendiate. Fosti refugiati est-germani si cei care i-au ajutat sa fuga au avut programata o emotionanta reintalnire la ora 19, apoi au alcatuit un lant uman de-a lungul fostei frontiere in Bernauer Strasse. La celebrarea celor doua decenii de la caderea zidului au participat a presedintele francez si rus Nicolas Sarkozy si Dmitri Medvedev, premierului britanic Gordon Brown si secretarul de stat american Hillary Rodham Clinton care au trecut simbolic prin Poarta Brandenburg si au rostit alocutiuni
Trecut adus in prezentZidul Berlinului a cazut pentru a doua oara, de aceasta data simbolic. Peste 1.000 de piese de domino din polistiren inalte de 2,5 m, pictate cu diverse motive sau inscriptionate “Die Mauer ist veg!”, dispuse pe distanta a 2 km care separa Reichstagul de Postdamer Platz, unde Zidul diviza altadata Berlinul, au cazut sub efectul dominoului. Lech Walesa a rasturnat prima piesa. Cu fiecare piesa care cadea la sol, publicul striga de bucurie, aplauda frenetic, vizibil emotionat de caderea pentru a doua oara, de aceasta data simbolica, a Zidului Berlinului.
In urma cu douazeci de ani, pe cand guvernul Germaniei de Est a facut primul anunt confuz legat de prabusirea zidului si de libera trecere in vestul Germaniei, corespondentul BBC Brian Hanrahan incerca sa afle ce se intampla. Acesta isi aminteste cum la inceput, strazile largi pavate din partea de est a Berlinului erau goale. “Dar, dupa cateva mile parcurse cu masina, am fost prinsi intr-un vartej de oameni, care se grabeau de zori. Pe jos, in masini, cu bicicletele, oamenii goneau nerabdatori inainte. In curand, strazile erau atat de aglomerate incat am abandonat masinile la marginea drumului si am alergat ultima jumatate de mila pe jos impreuna cu toti ceilalti”, povesteste reporterul BBC. “Am ajuns chiar la timp, cand s-a rdicat bariera si s-au deschis portile. Multimea entuziasta a dat buzna, gonind pe langa garzile in uniforma verde, care de ani intregi amenintau sa doboare pe oricine incerca sa treaca granita catre vest. Dar, nu si asta seara”.
Muzica si sarbatoare
„Ziua de 9 decembrie 1989 este cea mai frumoasa zi din istoria recenta a Germaniei”, a comentat sambata cancelarul Angela Merkel, in mesajul saptamanal, citat de AFP. „Aceasta zi le-a schimbat viata multor oameni si, de asemenea, pe a mea”, a adaugat liderul conservator, care a crescut in Germania de Est si a intrat in politica in urma caderii Cortinei de Fier.
Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei in Romania a declarat la emisiunea „Evenimentele Zilei” de pe B1TV ca reunificarea tarii a insemnat si dezvoltarea unei constiinte europene, odata cu renuntarea la marca germana. Ambasadorul a mai subliniat ca, desi multi germani sunt astazi nemultumiti, caderea Zidului Berlinului este un moment cheie al istoriei tarii. Cat despre costurile reunificarii si investitiilor in Est, acesta a precizat ca este greu de estimat o suma, mai ales ca este vorba de diferite valori monetare.
Ecouri in presa internationala
La 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, editorialistii francezi revin asupra istoriei si a bilantului acestei revolutii. Daca un zid a cazut, altele inca exista, noteaza AFP. Cotidianul francez Liberation scrie ca, daca in Est a cazut un zid, altele exista inca, in Mexic, in Palestina si in alte parti. Etienne Mougeotte scrie in Le Figaro ca Europa postcomunista nu a produs o societate ideala, in care respectarea stricta a drepturilor omului sa mearga mana in mana cu prosperitatea economica, dar noteaza ca daca Europa este inca departe de fericire, ea a ales totusi drumul bun, cel al pacii, unitatii si economiei de piata. Presa germana subliniaza ca Berlinul este in centrul lumii, la 20 de ani de la cadere Zidului, si intocmeste un bilant al reunificarii, relateaza AFP. “20 de ani de libertate, Berlinul sarbatoreste. Astazi, Berlinul este din nou cel mai fericit oras al lumii”, titreaza Bild. Intr-un editorial intitulat “Miracolul de la Berlin”, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung sublinaiza diferentele, mai ales economice, care exista inca intre Est si Vest. Cele doua parti din Germania nu au crescut la fel de rapid si la fel de usor pe cat se dorea. Reconstructia din fosta RDG s-a dovedit mai dificila. Multi bani nu au ajuns acolo unde ar fi trebuit, potrivit publicatiei. Libertatea este ca viata: salbatica, minunata, contradictorie, dar niciodata perfecta, noteaza conservatorul Die Welt, sub titlul “Revolutia de abia a inceput”.
Sorina Szakacs - Romanian Tribune