Ministerul Afacerilor Externe a confirmat, in cursul diminetii de luni, ca votul romanilor din strainatate s-a incheiat. Conform estimarilor, peste 94.000 de cetateni romani s-au prezentat la urne, in diaspora.
S-a depasit, astfel, numarul total de voturi, la primul tur, pentru romanii care au ales presedintele in anul 2004 (40.869) si in 2000 (33.169). Ultimul roman care a votat a fost Andrei Slivinschi la ora locala 20.50, la sectia de vot nr. 210 din San Francisco, SUA. Acesta are 29 de ani, traieste de 10 ani in SUA si este prima data cand a votat la alegerile prezidentiale. Cel mai tanar roman din diaspora care a participat la scrutin este din Izmir, Turcia. Prezenta cea mai mare la vot s-a inregistrat in Italia, Spania si Republica Moldova.
La scrutinul din acest an, numarul romanilor stabiliti in strainatate este mai mare decat al celor care au votat la prezidentialele din 2004. La ora 22.00, oficialii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) estimau aproximativ 88.500 de voturi in urnele din diaspora, in contextul in care, in 2004, numarul total al buletinelor de vot a fost, in primul tur, a fost de 40.869. Sectiile de votare cu cea mai mare prezenta la vot sunt: Paris, Torino, Bruxelles 1 si 2, Chisinau 1 si 2, 4, Orhei, Atena 1, Dublin, Castellon de la Plana 1 si 2, Milano, Torrejon de Ardoz, Zaragoza, Coslada, Londra 2 si 3, Madrid 1 si 2, Verona, Munchen, Roma 1, Viena, relateaza ultimul comunicat al MAE.
Votul in cele mai mari comunitati de romaniPana la ora 16.00, aproximativ 12.200 de romani au votat la cele 55 de sectii de vot din Italia. La orele pranzului, prezenta in sectiile de votare traditionale din Roma de la Accademia di Roma si Sectia Consulara a Ambasadei era aproximativ dubla comparativ cu ultimele doua scrutinuri, conform MAE, care mai adauga, conform ultimelor estimari, ca in cele cinci sectii de votare din Roma, la ora locala 17.00, votasera aproximativ 2.500 de persoane. Pana in ora 14.00, peste 5.000 de romani au venit sa voteze in Spania. Cei care locuiesc la Madrid au venit in numar mare la urne, astfel ca in fata Ambasadei Romaniei in jurul pranzului, se formase coada, cateva zeci de persoane asteptand sa intre in sala unde sunt organizate cele doua sectii de votare, cu numarul 228 si 229. Multi dintre ei declara ca au venit sa-si exercite un drept, sa voteze pentru imbunatatirea lucrurilor in tara si pentru reducerea numarului de parlamentari. Cea mai mare prezenta se inregistreaza la Castellon, Madrid, Zaragoza, Alcala de Henares si Coslada, comunitatile cele mai mari de romani, iar cea mai redusa in Santiago de Compostela, Las Palmas si Cordoba, unde si numarul cetatenilor romani este mai mic.
Votul romanilor in lumeGheorghe Insuratelu, in varsta de 82 ani, locuieste la 450 de kilometri distanta de sectia de votare, dar cu toate acestea a fost primul votant din Brazilia. Tinerii actori ai Teatrului Nottara : Irina Draganescu, Sorina Stefanescu, Mircea Tudorache, Thomas-Nicolae Ciocsirescu , Serban Victor Gomoi au votat la sectia 64 din Bonn, Germania. Romanii au jucat pe scena Teatrului din Köln, piesa „Romantiosii“ de Edmond Ronstad, iar in dimineata urmatoare s-au prezentat la vot. Luni dimineata, la ora 07.00, ora Romaniei, si-au incheiat activitatea si ultimele sectii de votare, cele de pe Coasta de Vest a Statelor Unite ale Americii. Primul cetatean din lume care a participa la alegeri a fost in Noua Zeelanda, in Aukland. Votul a inceput duminica la ora 21:10, ora Romaniei (ora 7.10 - ora locala) si s-a incheiat luni, la ora 11:00 (21.00, ora locala). Sectiile de votare cu nr.144 (din Canberra), nr. 145 (din Sydney) si nr. 147 (din Melbourne), toate din Australia s-au inchis luni, la ora 13.00, ora Romaniei. In Australia, votul a inceput de dumina seara, ora 23.00 (ora Romaniei) si a durat pana luni, la ora 13.00, ora Romaniei. In total, pe baza estimarilor presedintilor sectiilor de votare in Australia au votat aproximativ 400 de cetateni romani.
Sectii specialeSectiile speciale au fost organizate in temeiul Hotararii de Guvern 1051 din 2009, care a stabilit cate sectii speciale se organizeaza si unde. Conform legii infiintarea sectiilor speciale este obligatorie si va avea drept criteriu de baza numarul alegatorilor care au votat la alegerile anterioare, pe liste suplimentare. Sectia speciala este o sectie unde nu exista o lista cu alegatori. Pentru evitarea fraudelor au fost instalate sisteme de supraveghere video si este obligatorie declaratia pe proprie raspundere a celor care voteaza, declaratie din care sa rezulte ca nu a votat in alta parte. Potrivit modificarii aduse legii, este obligatorie infiintarea a cel putin o sectie de vot speciala in fiecare municipiu, oras sau comuna, precum si in campusurile universitare.
Ministrul Nica a demarat actiunea “sectie speciala”Actiunea de organizare a sectiilor speciale a fost demarata de ministrul de Interne Dan Nica, la finele lui septembrie. “Aceste proceduri au fost adoptate de catre Guvernul Romaniei si, impreuna cu masurile luate de Ministerul de Interne, vrem sa avem un proces electoral curat in care domnia legii sa fie cea care va fi caracteristica acestui proces electoral”, a spus Nica, in 23 septembrie 2009, dupa ce PSD si PNL au semnat pentru infiintarea sectiilor speciale. “Am infiintat peste 3.500 de sectii la nivelul Romaniei unde isi vor exercita dreptul de vot doar cetatenii care nu se afla in localitatea de domiciliu. Cetateanul care voteaza in aceste sectii speciale va depune o declaratie pe propria raspundere”, afirma Nica, dupa ce HG, prin care se infiintau sectiile de vot a intzrat in vigoare.
Cinci la suta din alegatori au votat “special” Oficial, conform datelor centralizate la BEC in sectiile speciale, au votat 479.196 de alegatori. In total, la scrutinul de ieri, au participat 54.15% din cetatenii cu drept de vot, ceea ce reprezinta 9.819.526 de persoane. Dintre acestia, din diferite motive, 479.196 de alegatori au ales sa voteze in sectiile speciale, ceea ce reprezinta 4.88 % din totalul participantilor la vot.
Cea mai mare participare la vot, in sectiile speciale a fost inregistrata in judetele Olt (19.906 alegatori), Dolj (18893), Cluj (18244), Ilfov (18166), Timis (17380), Iasi (17159), Prahova (16450). Cel mai mare numar de alegatori care au votat in sectiile speciale, in Bucuresti, a fost de 9794 si s-a inregistrat in sectorul 6, unde au fost deschise 15 sectii speciale, marea lor majoritate in campusurile studentesti.
Cum se impart voturile in turul IIAproape doua treimi dintre votantii lui Corneliu Vadim Tudor si ai lui Gigi Becali s-ar orienta, in turul al doilea al prezidentialelor, catre Traian Basescu, daca acesta s-ar confrunta in runda finala pentru Cotroceni cu Mircea Geoana. Prezidentiabilul PSD ar fi insa beneficiarul majoritatii voturilor exprimate in turul I pentru ceilalti competitori. Astfel, potrivit unui sondaj CURS, realizat la comanda EVZ, intr-un tur II intre prezidentiabilii PDL si PSD, Traian Basescu ar fi beneficiarul a 61% din voturile celor care, in prima runda a scrutinului, ar vota cu Gigi Becali sau Corneliu Vadim Tudor. Restul alegatorilor celor doi s-ar orienta catre Mircea Geoana. Votantii liberalului Crin Antonescu ar vira in proportie de 32% catre Basescu, 68% expriman dusi optiunea pentru Geoana. Dintre cei care l-ar fi vrut pe Sorin Oprescu presedinte, 72% l-ar vota in turul doi pe candidatul PSD, partidul din care primarul Capitalei a plecat in 2008, iar 28% ar pune stampila pe casuta in care apare inscris numele prezi-dentiabilului PDL. Mircea Geoana ar fi beneficiarul a 69% dintre voturile celor care l-ar fi vrut la Cotroceni pe UDMR-istul Kelemen Hunor, dintre ai carui sustinatori 31% ar vira in turul II catre Traian Basescu.
Schimb de alegatori intre tururi Traian Basescu ar pierde 2% din cei care l-ar vota in turul I, daca in runda finala s-ar intalni cu liberalul Crin Antonescu si 3% daca batalia decisiva pentru Cotroceni ar da-o cu Sorin Oprescu. In astfel de scenarii, prezi dentiabilul PNL ar beneficia de sprijinul a 86% dintre alegatorii lui Mircea Geoana, 76% dintre cei ai UDMR-istului Kelemen Hunor si 77% dintre cei ai primarului Capitalei. Daca Sorin Oprescu ar intra in turul II cu Traian Basescu, el s-ar putea baza pe 87% din voturile lui Geoana din primul tur, 80% din cele ale lui Antonescu si 69% din cele ale lui Kelemen. In ambele variante, Basescu ar beneficia, in medie, de sprijinul a peste jumatate dintre alegatorii din primul tur ai lui Gigi Becali si Corneliu Vadim Tudor. Daca fotoliul de presedinte va fi disputat intre Geoana si Antonescu, 70% dintre alegatorii lui Basescu ar vira catre liderul PNL. Fata de primul tur, prezidentiabilii PSD si PNL ar pierde insa unul in favoarea altuia 3, respectiv 2 procente.
Sustinatorii lui Crin si Geoana, loviti de criza Noua din zece alegatori ai lui Crin Antonescu si Mircea Geoana considera, potrivit CURS, ca lucrurile merg intr-o directie gresita, cu aproape 20 de procente mai multi decat electorii lui Traian Basescu. Si in privinta satisfactiei fata de nivelul de trai, tot sustinatorii prezidentiabililor PSD si PNL spun ca vor trai mai rau sau mult mai rau in 2010, 42%, respectiv 38%. Tot ei se declara ca fiind afectati in mare sau foarte mare masura de criza economica, 70%, respectiv 63%, in vreme ce in randurile votantilor lui Basescu procentul este de 55%. Sondajul CURS a fost efectuat in perioada 15-22 octombrie, pe un esantion de 1.110 persoane, cu varte de 18 ani si peste. Marja de eroare este de +/-2,9%.
Fara voturi la spital
Peste 1.000 de bolnavi, internati la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti, nu au putut vota la alegerile prezidentiale si la referendum. BEC a refuzat sa infiinteze o sectie de votare in spital, in ciuda solicitarilor conducerii. Totodata, reprezentantii BEC nu au acceptat cererile de urne mobile
pentru bolnavii nedeplasabili.