Trecand succinct in revista previziunile oamenilor din piata leasingului se poate constata cu usurinta modul in care optimismul ponderat a lasat locul, de la un trimestru la altul, unui pesimism ce pare a depasi chiar realitatile sumbre oferite de piata. Cand criza financiara abia de isi itise coltii pe la granitele Romaniei, analistii vedeau o piata a leasingului care ar fi putut sa aiba o crestere de 10% in 2009. Dupa primele doua luni din anul curent deja numarul celor care isi mai propuneau macar sa atinga valorile din 2008 incepea sa fie cuantificabil intr-o singura cifra. Una dupa alta firmele deveneau inactive pe finantare si din ce an ce mai preocupate de valorificarea bunurilor reluate in posesie. La jumatatea anului cei care puteau conta doar pe o injumatatire a afacerilor se puteau considera fericiti. Acum, cu doar cateva luni inainte de inchiderea bilanturilor nimeni nu mai spera ca piata leasingului sa sara de 1,5 miliarde euro, inregistrandu-se practice oprabusire de la 4,8 miliarde euro in 2008. Un simplu calcul matematic ne arata ca piata romaneasca de leasing a scazut in primul semestru cu 73,6% valoarea bunurilor finantate coborand la un nivel de 776,65 milioane de euro.
Piata auto a cunoscut si ea o prabusire similara cu cea a leasingului. Cu toate promotiile si diminuarile de preturi dealerii stau cu parcurile pline de masini. Ei sunt concurati atat de modelele second-hand care au invadat piata dar si de oferta abundanta venita in urma reluarii in posesie a automobilelor de la cei care nu si-au mai putut permite plata ratelor de leasing. In aceste conditii nu e de mirare cand directori de vanzari ai unor companii de leasing spun ca au ajuns pana la discounturi de 40-50% pentru a valorifica niste active supuse rapid uzurii fizice si morale. si ne referim aici la automobile, desigur.
Nici finantarea de echipamente nu a mai avut success. Cum cele mai multe domenii industriale au inghetat, au inceput sa rugineasca, trase pe dreapta si infoliate si utilajele. Patronii nu si-au mai permis sa investeasca in retehnologizare fiind mult prea presati de reducerea costurilor pentru a nu intra in insolventa. Mai trebuie sa mentionam o particularitate: majoritatea covarsitoare a echipamentelor finantate in leasing erau destinate constructiilor. si nu mai e nevoie sa mai spunem ca acest motor principal al economiei romanesti s-a gripat sub influenta unui virus ce se poate numi „bubble al preturilor“ sau mai pe romaneste cresterea speculativa a preturilor imobilelor si terenurilor. Daca in urma cu doi ani se cumparau proiecte aflate in stadiu de planseta acum nimeni nu mai semneaza pana nu vede cu ochii lui ceea ce cumpara.
Cum clasicele modele de dezvoltare isi dadeau obstescul sfarsit iar domeniile in care se putea finanta in siguranta deveneau o „rara avis” companiile de leasing s-au reorientat in acest an spre domeniile mai putin riscante, precum cel medical, infrastructura sau comunicatiile. (Norel Moise)