Fragment din cartea cu acelasi titlu publicata in limba romana de editura Majesty Press din Arad, Romania(continuare din numarul trecut)
O boala contagioasa
Iata ultima consecinta: boala se ia. Evrei 12:15 subliniaza ca o radacina a amaraciunii va intina multi oameni. Razvratirea este ca SIDA spirituala: se raspandeste repede si poate infesta pe multi oameni.
Observa versetul 41: ,,A doua zi, toata adunarea copiilor lui Israel a cartit impotriva lui Moise si a lui Aaron, zicand: „Voi ati omorat pe poporul Domnului.“ Rebelii murisera, dar boala inca traia. Tu spui: ,,Vrei sa spui ca i-au vazut pe oamenii aceia cazand in adancimile pamantului - cu siguranta o interventie divina - si chiar a doua zi au inceput sa murmure impotriva celui care spusese „aceasta nu este lucrarea mea? Nu se poate!“ Ba se poate! Stiu sigur. Am vazut cu ochii mei. Am vazut lucrul acesta intamplandu-se si in viata mea.
Oameni de treaba, oameni minunati, sunt prinsi in cursa deoarece i-au dat ascultare unui razvratit. Razvratirea este o boala contagioasa.
Iata ultimul adevar biblic despre razvratire.
Fii sigur de asta: in final, razvratirea este impotriva lui Dumnezeu. Este evident. Versetul 30 indica in mod clar ca s-au razvratit impotriva Domnului, dar cheia este versetul 11, care spune: ,,De aceea te aduni tu si toata ceata ta impotriva Domnului!“
Dumnezeu nu a privit aceasta rascoala ca fiind impotriva lui Moise. Daca El i-a dat persoanei respective autoritate, a respinge aceasta autoritate inseamna a-L respinge pe Dumnezeu. Iata de ce El ia razvratirea in serios.
Daca puterile care se ridica sunt poruncite de Dumnezeu, atunci a te opune si a te razvrati impotriva autoritatilor recunoscute inseamna a te opune si a te razvrati impotriva lui Dumnezeu. ,,Doamne, nu stii ce faci. El nu ar trebui sa aiba dreptul sa conduca. De ce trebuie sa fac ceea ce spune el?“ Aceasta este, in final, respingerea lui Dumnezeu si aduce consecinte teribile pentru viata noastra.
Deschis si personal
Am scris aici o povestire cam lunga, dar voi lasa dezvaluirea personala pentru capitolul urmator. Este destul sa spun ca in privinta razvratirii Dumnezeu a lucrat mult cu mine. Am trecut prin multe trepte de crestere si schimbare, pe masura ce inaintez in parasirea acestei atitudini a pustiei care are uneori radacini adanci in inima mea omeneasca. Mai multe despre asta in capitolul 10.
Sa gasim solutii
Poate iti dai bine seama de pacatul adoptarii unei atitudini rebele si de consecintele periculoase ale unei astfel de alegeri.
Sfarsitul tragic al lui Core si al cetei lui este un avertisment pe care vrei sa-1 iei in serios si te intrebi: ,,Cat de razvratit sunt si cum pot sa parasesc aceasta atitudine?“ Iata trei seturi de intrebari care te vor ajuta sa raspunzi la ambele intrebari.
1. Sunt razvratit? Nu raspunde la aceasta intrebare fara sa te rogi in prealabil. Cere-I Domnului sa-ti aduca in minte fetele oamenilor a caror autoritate de drept ai respins-o. Cere-I Duhului Sfant sa examineze fiecare relatie din viata ta: familie, casnicie, serviciu, Trupul lui Christos; joci un rol de razvratit in oricare dintre aceste locuri? Aceasta trebuie sa fie o rugaciune facuta cu teama si cutremur. Exemplul lui Core ar trebui sa fie suficient pentru a te ajuta sa vezi ca razvratirea invita distrugerea. Aminteste-ti ca fiecare ocazie de razvratire impotriva autoritatii omenesti este si o atitudine de razvratire impotriva lui Dumnezeu.
2. Culeg eu roadele razvratirii in relatia mea cu Dumnezeu? Citind acest capitol ti-ai dat seama ca inima ta a fost ca o pustie, deoarece viata ta prezinta simptomele clare ale razvratirii? Ai putea sa povestesti intamplari din viata ta ca marturie a razvratirii tale permanente? Acele amintiri sunt un dar din partea lui Dumnezeu, care te ajuta sa indepartezi aceasta atitudine. Fie ca greutatea problemelor pe care le creeaza razvratirea noastra sa ne motiveze sa o abandonam.
3. Sunt dispus sa ma caiesc? Din nou, cheia in toate acestea este dispozitia de a te cai. Recunoasterea locului in care ai ajuns datorita pacatului tau si recunoasterea de buna voie a responsabilitatii este primul pas spre transformare. Recunoaste ca razvratirea este pacat si spune-I lui Dumnezeu ca vrei sa te eliberezi de ea. El Se va grabi sa te asigure ca esti iertat. Cand relatia pe verticala a fost restabilita, este timpul sa ne ocupam si de latura orizontala. De fapt, rezolvarea problemei cu Dumnezeu in mod sincer atrage dorinta de a indrepta lucrurile fata de aceia pe care i-a afectat razvratirea noastra. Relatiile pe care Dumnezeu ni le-a adus in minte mai sus au nevoie de vindecare. In majoritatea cazurilor, acest proces trebuie sa inceapa cu marturisirea si cererea iertarii. Stiu ca-ti va fi greu, dar te va ajuta sa-ti intaresti hotararea de a merge intr-o alta directie.
In timp ce te pregatesti sa vorbesti cu oamenii in cauza, ia-ti putin timp pentru a citi capitolul urmator, deoarece ai nevoie de o intelegere clara a supunerii, inainte de a te apropia de autoritatile pe care Dumnezeu le-a asezat in viata ta.
Priveste in sus!
Doamne, inteleg ca este usor sa te razvratesti; umilinta si supunerea nu vin de la sine. Vreau sa urmez calea dificila deoarece este cea mai buna si este calea Ta. Doamne, Te rog, iarta-mi justificarile si scuzele.
In relatiile in care gresesc, Doamne, adu-mi in minte fetele acelor persoane chiar acum, ca sa-mi pot recunoaste pacatul si sa-l parasesc. Mai ales in biserica, Doamne, daca m-am opus sfatului unui conducator sau am luat decizii gresite si m-am indepartat sau chiar am luat parte la discutii razvratite, iarta-ma. Creeaza in mine o inima curata si supusa, Dumnezeule! Invata-ma, Doamne, cat de mult Te bucuri Tu de atitudinile umilite, supuse si blande.
Doamne, pe masura ce voi citi capitolul urmator despre supunere, ajuta-ma sa las jos povara aceasta grea a razvratirii si sa ridic sarcina supunerii. Cred ca acesta este drumul spre bucurie si spre pace si aleg sa-l urmez, pentru slava Ta, in Numele lui Iisus. Amin.
…cu supunerea
1Petru 2:13-25
Daca este bine inteleasa si aplicata, supunerea inlocuieste durerea si conflictul cauzate de razvratire, sporind mult fericirea umana.
Toti suntem razvratiti din nastere asa, ca ne-am construit un fort impotriva supunerii. In plus, supunerea a fost deturnata de unele persoane autoritare egoiste, chiar crude, care au sucit si au distorsionat adevarul pentru a sluji intereselor lor. Supunerea are la ora actuala o reputatie foarte rea, asa ca este greu sa-i determini chiar si pe cei sinceri sa se gandeasca la ea cu seriozitate.
In urmatoarele cateva pagini, deschide-ti mintea intr-un mod nou si gandeste-te: ,,Bine, poate ca lucrurile pe care le-am auzit eu despre supunere nu se prea potrivesc cu ceea ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. Poate in cuvantul acesta, supunere, se ascunde o comoara mai grozava decat imi pot eu imagina.“ Nu vrem sa abandonam un subiect prezent in Cuvantul lui Dumnezeu numai pentru ca a fost gresit inteles sau gresit folosit. Daca vei citi mai departe cu mintea deschisa, vei vedea ca atunci cand este corect inteleasa si aplicata, supunerea inlocuieste durerea si rivalitatea cauzate de razvratire, sporind astfel considerabil fericirea umana.
Adevarul crucial pe care trebuie sa-1 invatam inainte de a cerceta pasajul nostru din 1 Petru 2 este urmatorul:
Supunerea nu este numai pentru unii
Romani 13:1 explica foarte clar faptul ca ,,oricine trebuie sa fie supus stapanirilor celor mai inalte... randuite de Dumnezeu.“ Fiecare credincios trebuie sa practice permanent principiul supunerii. Acesta nu este numai pentru copii; este si pentru parinti. Nu este numai pentru membrii bisericii; este si pentru pastori. Este pentru toata lumea. De fapt, Efeseni 5:21 spune: ,,Supuneti-va unii altora in frica lui Christos.“ Asadar, inainte de a le cere sotiilor, copiilor, angajatilor sau membrilor bisericii sa se supuna, trebuie sa fim supusi - cu totii - unii altora. Apostolul Petru descrie cinci principii ale supunerii in prima sa epistola. Aceste cinci adevaruri din 1 Petru 2:13-25 te vor calauzi si te vor incuraja in timp ce vei inlocui o atitudine razvratita cu supunerea. Este ultimul pas pe care trebuie sa-1 faci pentru a indeparta atitudinile pustiei. Te-ai descurcat foarte bine daca ai ajuns pana aici, asa ca hai sa indeplinim ultima sarcina.
Principiul numarul 1: supunerea este o datorie fata de Dumnezeu
Mai intai, supunerea este o datorie fata de Dumnezeu. Acesta este punctul asupra caruia trebuie sa ne concentram atentia: Dumnezeu este Cel Caruia ne supunem. Dupa cum spun versetele 13 si 14: ,,Supuneti-va voi insiva oricarei stapaniri pamantesti, pentru Domnul, fie imparatului ca stapanitor, fie guvernatorilor, ca trimisi ai Lui.“ (traducerea NKJV)
Supunerea este un termen militar care inseamna ,,a te aseza in pozitie fata de autoritatea randuita“. Observa cuvintele voi insiva din versetul 3. Ai putea sa ti-1 incercuiesti in Biblie, daca citesti cu atentie. Nimeni nu trebuie sa te oblige sa te supui; Cuvantul lui Dumnezeu spune supuneti-va voi insiva“.
Nu pierde din vedere principiul pe care il aplica Petru: supunerea fortata ce porneste de sus in jos nu este o invatatura biblica. Nicaieri nu gasim o persoana cu autoritate poruncind: ,,Supune-te inaintea mea!“ Persoana cu autoritate nu porunceste supunerea. Un lider primeste supunere din partea celor aflati sub autoritatea lui/ei. Acel lider este chemat sa castige favoarea celor care sunt sub autoritatea lui, prin slujire si altruism. Aceasta este conducerea slujitoare.
Supunerea este o alegere - nu de sus in jos, ci de jos in sus.
Daca esti in pozitia celui care trebuie sa se supuna, aceasta este o alegere a inimii, pe care Dumnezeu iti cere sa o faci, de dragul Sau. Sotii nu trebuie sa pretinda supunerea sotiilor lor. Pastorii nu trebuie sa pretinda ca membrii sa se supuna, ci sa-i slujeasca din iubire si sa li se daruiasca. Un raspuns evlavios la o astfel de conducere slujitoare este alegerea de a te supune.
Tu intrebi: ,,Cine anume trebuie sa se supuna? Cui anume trebuie sa ma supun?“ De fapt, am sa-ti fac o lista. Sa rasfoim finalul capitolului 2 si capitolul 3 din 1 Petru. Versetele 13 si 14 spun ca trebuie sa ne supunem ,,oricarei institutii omenesti, fie imparatului ca stapanitor, fie guvernatorilor trimisi (de imparat)“ (si, in final, celor trimisi de Imparatul imparatilor). Versetul 17 ne spune sa-i ,,cinstim pe toti oamenii“. Versetul 18 spune: „Slujitorilor, fiti supusi stapanilor vostri“. Contextul modern pentru aceasta situatie este locul de munca. Fa ceea ce-ti spune sau iti cere seful, chiar daca nu este un sef prea bun.
Mai departe, 1 Petru 3:1 spune: „Tot astfel..“ Cum adica? In aceeasi supunere despre care am vorbit pana aici. Referitor la familie, Petru scrie: „Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri.“ Barbatii par sa ia in consideratie versetul acesta, dar trec cu vederea versetul 7, care spune: ,,Tot astfel, voi, barbatilor…“ Cum adica? In supunerea despre care am vorbit pana acum: ,,Tot astfel, traiti cu nevestele voastre cu intelegere.“ Versetul 8 rezuma: ,,Toti sa fiti cu acelati gand, simtind unii cu altii, iubind ca fratii, milosi si smeriti.“ Intr-un cuvant, supusi - gasindu-va locul in umilinta si cooperare sub influenta altora.
Observa insa fraza-cheie din 2:13: ,,Supuneti-va voi insiva oricarei Institutii omenesti pentru Domnul.“ Noi ne supunem pentru Domnul. Adevarata noastra cetatenie este in ceruri, dar Dumnezeu incearca sa schimbe anumite lucruri in lumea aceasta. Toti aceia care se opun autoritatilor stabilite I se opun lui Dumnezeu. Toti cei care se supun acestor autoritati - fie ele drepte sau nu; fie ca esti de acord cu ele sau nu - ajuta la indeplinirea scopului lui Dumnezeu in lumea aceasta.
Problema apare in legatura cu acest ,,pentru Domnul“. Nu cred ca am intalnit vreun crestin care ar ezita daca Christos ar sta in fata lui si i-ar cere: ,,Vrei sa faci lucrul acesta pentru Mine?“ Oricare ar raspunde: ,,Nici o problema. Am sa-1 fac chiar acum. Da-mi voie sa-mi petrec viata intreaga indeplinind ceea ce mi-ai cerut!“
Problema este ca noi nu-L vedem pe Domnul. El este in spatele scenei. Cei pe care-i vedem - seful, parintii, prezbiterii -sunt oameni. Sunt slabi si nu sunt desavarsiti. Asa ca noi folosim imperfectiunile autoritatilor omenesti pentru a ne dispensa de responsabilitatea pe care o avem, aceea de a fi supusi. Atitudinea noastra nu este corecta si Dumnezeu nu o binecuvanteaza. Iata de ce textul acesta spune: „Supuneti-va pentru Domnul.“
Vedem semnele care indica limita de viteza si ne gandim cat sunt de nedrepte. Concluzionam: ,,Nici macar politia nu respecta limitele de viteza. Cand trec peste limita de viteza, adesea vad masini de politie care ma depasesc. Daca ei nu respecta limitele de viteza, nu am sa le respect nici eu!“ Dupa cum imi aminteste adesea sotia mea, scuza aceasta nu tine, mai ales nu tine la politistii care ma opresc. Trebuie sa ne supunem, nu datorita oamenilor ale caror imperfectiuni le vedem, ci pentru Domnul.
Sefa ta pare nedreapta si pretentioasa. Poate ca este toleranta cu ea insasi, dar dura cu tine. Ea pleaca devreme, dar se asteapta ca tu sa lucrezi pana tarziu. Tu stii ca nu este corect. Asa ca decizi ,,Imediat ce pleaca ea, am sa plec si eu. Am sa iau problema in mainile mele. Nu ma voi supune.“ Aceasta este o greseala, deoarece Acela caruia refuzi, de fapt, sa I te supui nu este seful tau, ci Domnul. Atitudinea ta este: ,,Doamne, n-am sa fac ceea ce vrei Tu.“ Si este o decizie cat se poate de gresita. Ne supunem pentru Domnul, nu de dragul sefului nostru.
Principiul numarul 2: supunerea inseamna protectie din partea lui Dumnezeu
Iata cel de-al doilea principiu. Supunerea inseamna protectie din partea lui Dumnezeu. Observa versetul 14: Acesti ,,guvenatori sunt trimisi...sa pedepseasca pe cei ce fac raul si sa laude pe cei ce fac bine“. Ce declaratie fenomenala referitoare la sistemul nostru judiciar! Ce bine ar fi daca guvernul nostru s-ar intoarce la Cuvantul lui Dumnezeu! Cat de mult ar intelege! Care este scopul sistemului judiciar? Scriptura relateaza ca este menit sa-i pedepseasca pe cei care fac raul si sa-i onoreze pe ,,cei care fac binele“. Stiai ca cresterea ratei criminalitatii in societatea noastra din ultimii cincizeci de ani este legata in mod direct de decizia pe care a luat-o guvernul SUA, si anume aceea de a trece de la un sistem judiciar punitiv la unul de reabilitare? In loc de a vedea criminalii ca fiind rau facatori care ar trebui pedepsiti, noi ii privim ca pe niste bolnavi care au nevoie de ajutor. Bineinteles, criminalii ar trebui ajutati si tratati cu respect, dar, mai presus de toate, Cuvantul lui Dumnezeu spune ca ei trebuie sa plateasca pentru crimele lor.
(continuare in numarul viitor)
Dr. James MacDonald